In decembrie 1961, la rezidenta CIA din Helsinki s-a prezentat maiorul Anatoliy Golitin, insarcinat de catre KGB cu activitatea de analiza si strategie a spionajului sovietic in tarile membre NATO. A fost una dintre cele mai teribile defectari in folosul aliantei occidentale.
(Anatoliy si Svetlana Golitin; Los Angeles 1961)
In 1982, Golitin a furnizat CIA un document strict secret, de fapt o analiza si un set de scenarii gandite de strategii KGB, la sfarsitul anilor ’50, un adevarat mecanism al inselatoriei, prin care Moscova dorea sa edifice in statele lagarului socialist, false democratii si economii de piata, pe care sovieticii sa le conduca din umbra, prin agentii KGB-GRU infiltrati.
Istoricii care au studiat documentul, dupa desecretizarea arhivelor fostelor state comuniste, au tras concluzia ca toate aceste demersuri, faceau parte dintr-un plan mult mai vast numit generic „Planul Urs”, in care capitolul „Perspective Kominterniste asupra guvernarii” se ocupa de inlocuirea regimurilor autoritariste cu false democratii si economii de piata atent coordonate de spioni si agenti de influenta racolati la varfurile puterii din statele membre Tratatului de la Varsovia.
Iata, pe scurt cum a fost gandit si implementat mecanismul inselatoriei. De exemplu, Golitin se refera la Primavara de la Praga din 1968 ca la un experiment politic care va pregati in timp, o revolutie non-violenta.
Pentru Polonia, specialistii gandeau o punte intre Biserica Catolica si sindicate, in Germania se gandeau la unificarea RDG-RFG, penetrand astfel, cu mare usurinta, prin spionii acoperiti unul dintre cele mai importante state NATO.
Pentru Romania, era pregatit, inca din 1984 scenariul unei revolutii sangeroase, menite pe de-o parte sa confere legitimitate si credibilitate celorlalte miscari din Est, dar si sa-l pedepseasca pe Ceausescu care indraznise sa nu se alinieze politicilor URSS.
Iata ce scrie in 1990 reputatul Vladimir Buckovski in „L’Empire du moindre mal”: „ Serviciile secrete sovietice au vegheat la rasturnarea lui Ceausescu in Romania, tot ele au lansat „revolutia de catifea” din Cehoslovacia, care au luat masuri pentru rasturnarea lui Erich Honecker in Germania Rasariteana… "
Realitatea confirma experimentul sovietic:
- Polonia: Gorbaciov ii ordona liderului comunist Jaruselski sa predea Puterea in favoarea Solidaritatii. In 1990, Lech Walesa, liderul celui mai mare sindicat muncitoresc, ajunge primul presedinte al Poloniei dmcocrate,
- Germania Democrata: Honeker afirma: ” Ne aflam in prezenta unor schimbari extrem de importante, ce au fost puse la cale de puterile mondiale care vizeaza in cele din urma reunificarea Germaniei. Pentru acest deziderat trebuie transformat sistemul politic din RDG.”
- Ungaria: istoricul Istvan Nemeskurty scrie in 1990 in Magyar Nemzat: ” Ceea ce s-a petrecut la noi, si inca nu intelegem de ce, este faptul ca aceeasi mare putere care ne-a subjugat dupa 1945, s-a hotarat brusc sa desfaca funia pe care ne-o pusese pe gat. Moscova care in 1956 trimisese tancurile sa ne striveasca se hotaraste brusc sa ne scape de comunism"
- Cehoslovacia: Havel recunoaste ca Revolutia de Catifea din 17 noiembrie 1989 a fost de fapt un complot pentru abolirea regimului comunist, coordonat de brejnevistul Gustav Husak.
- Romania: In 2003, Bukovski a declarat: „In 1989, liderii Revolutiei au fost infiltrati de agentura sovietica, care era dirijata sa inlocuiasca regimul ceausist!„
Incepand cu 1946, strategii sovietici au pus la punct un plan de racolare, pregatire si sustinere a viitorilor lideri politici din spatiile controlate de Armata Rosie.
Imediat dupa trasarea zonelor de influenta, URSS deschide portile universitatilor unde sunt invitati studenti din toata lumea, cu precadere cei din estul Europei si din Asia comunista.
Stalin a ordonat KGB-ului sa puna in aplicare un plan complex bazat pe infiltrari si inscenari, capabil sa submineze si sa penetreze constiinta inamicilor din Razboiul Rece.
Astfel, Sectia A, subordonata Directoratului 1 al KGB, a elaborat un curs bazat pe trei mari tipuri de dezinformare si manipulare, adresat partenerilor din Pactul de la Varsovia si predat tuturor studentilor straini care studiau politologie, economie si tehnici militare, in URSS, numit „Maskirovka”.
Absolut, toti cei care au studiat in URSS, in perioada 1946-1989 si care erau vizati de conducerea de la Kremlin sa ocupe functii importante in tarile lor au fost initiati in „Ingineria sufletelor”, curs botezat asa de insusi Stalin.
Absolventii invatau importanta suprimarii, minimalizarii si modificarii informatiei. Cel mai ilustru profesor de manipulare si dezinformare al KGB a fost generalul Ogarkov, care a inventat si termenul, devenit de specialitate, „camuflajul informatiei”.
Regula de baza consta in cenzurarea informatiei tinand cont de diferite procedee defensive si ofensive.
Toti liderii politici care au ajuns la putere, imediat dupa 1989, cum la noi este cazul celor proveniti din PCR, via FSN-PSD-PD, si care au studiat la Moscova, precum Ion Iliescu au fost specializati in „Ingineria sufletelor
Iata, pe scurt cei patru piloni de baza ai metodologiei Maskirovka:
Iata, pe scurt cei patru piloni de baza ai metodologiei Maskirovka:
- Provocarea: penetrarea cu agenti de influenta a tuturor structurilor opozitiei, incitarea la comiterea de erori politice, guvernamentale, etc. (implantarea cu agenti secreti a partidelor. Toate partidele din Romania au fost penetrate de agenti)
- Diversiunea: divulgarea voluntara de documente sau informatii reale, numite si „scurgeri concertate de documente”, menite sa compromita opozantii, divulgarea de informatii compromitatoare sau ” documente fabricate” (minerii au gasit bani falsi si munitie la sediile PNT, PNL. Mona Musca a fost demascata ca ofiter de potile politica inainte de 1989)
- Socarea maselor: implicarea unor grupuri violente care sa nu le lase opozantilor prea multe momente de reflectie. („Noi municim nu gandim” si „IMGB face ordine”, scandau grupuri masive si agresive de muncitori care il sustineau pe Ion Iliescu si care se opuneau „fascistilor de la opozitie care vroiau sa vanda tara strainilor”.)
- Agresiune verbala: enunturi care socheaza si care urmaresc anestezierea reactiei reflexive, atacuri oratorice menite sa consterneze si sa demobilizeze. (Ion Iliescu a declarat ca in 13-15 iunie, la Bucuresti au actionat bande de legionari care vor sa destabilizeze ordinea sociala. Tiradele furibunde ale lui Vadim Tudor)
Unul dintre comandamentele impuse de Kremlin tuturor tarilor aflate sub influenta URSS a fost selectarea de elevi si studenti din diverse domenii care sa studieze in universitati sovietice. De exemplu, Nicolae Ceausescu a facut pregatire militara la Moscova, iar Ion Iliescu a fost student la Frunze.
Logica era simpla: KGB-ul isi selecta si pregatea oamenii de legatura din tarile satelit, din timp. Dupa desecretizarea arhivelor tarilor membre ale Tratatului de la Varsovia, s-au aflat metodele de racolare ale celui mai teribil serviciu secret din lume: Komitet Gosudarstvennoj Bezopasnosti(Comiteteul Securitatii Statului).
KGB plasa patru oameni care sa devina apropiatii subiectului tinta vizat, printre ei se afla de fiecare data,o femeie şi unul rezistent la alcool. Dupa ce ajungeau sa se cunoasca in profunzime, cei patru ii povesteau despre idealul comunismului, despre dusmanii lui de moarte, despre internationala oamenilor muncii si despre importanta URSS.
Apoi, i se prezenta o tinta, un student aparent neconvins, asupra caruia respectivul trebuia sa prezinte informatii si analize personale. Evident, „tinta” era un om al KGB. Ofiterul care se ocupa de recrut il putea verifica astfel si trage concluzii.
Femeia si betivul aveau rolul de-al putea santaja, ulterior pe recrut, fie acesta se imbata si facea un gest necugetat, fie cadea in mrejele femeii, care producea fotografii compromitatoare.
Nu toti cadetii recrutati la studiile din URSS au produs pentru KGB. In Europa de Est au existat trei cazuri de „reconversie”, cand cei pregatiti sa slujeasca Kremlinul au devenit independenti si chiar s-au intors impotriva Imperiului Sovietic. Este vorba despre Dubcek (Cehoslovacia), Tito (Iugoslavia) şi Ceausescu (Romania).
Un caz de succes pentru KGB a fost Ion Iliescu, şeful studentilor straini hidroenergeticieni de la Moscova, apoi invitat constant la reuniunile Komsomol-ului (Organizaţia Tineretului Leninist, un fel de UTC sovietic). Dar sa revenim la Ceausescu. Acesta s-a folosit de instruirea militară din URSS, pentru a avansa in aparatul de partid şi de stat. A venit pe val in 1965, ca om al lui Brejnev. Dar in 1968, nu a mai corespuns.
Moscova a pregatit schimbarea liderilor din Cehoslovacia , Iugoslavia si Romania, acuzaţi de distantarea fata de linia Moscovei si de colaborare cu puteri occidentale si a hotarat invadarea acestor tari. Prima a fost Cehoslovacia. Invazia Romaniei si a Iugoslaviei a fost blocata de interventia americanilor si chinezilor, care au amenintat ca declara razboi URSS, daca nu se revine la intelegerea de la Yalta.
Un caz de succes pentru KGB a fost Ion Iliescu, şeful studentilor straini hidroenergeticieni de la Moscova, apoi invitat constant la reuniunile Komsomol-ului (Organizaţia Tineretului Leninist, un fel de UTC sovietic). Dar sa revenim la Ceausescu. Acesta s-a folosit de instruirea militară din URSS, pentru a avansa in aparatul de partid şi de stat. A venit pe val in 1965, ca om al lui Brejnev. Dar in 1968, nu a mai corespuns.
Moscova a pregatit schimbarea liderilor din Cehoslovacia , Iugoslavia si Romania, acuzaţi de distantarea fata de linia Moscovei si de colaborare cu puteri occidentale si a hotarat invadarea acestor tari. Prima a fost Cehoslovacia. Invazia Romaniei si a Iugoslaviei a fost blocata de interventia americanilor si chinezilor, care au amenintat ca declara razboi URSS, daca nu se revine la intelegerea de la Yalta.
Nemaiputand interveni militar, ca in Cehoslovacia, oficialii de la Kremlin au intocmit un plan de actiune impotriva lui Tito si Ceausescu. Planul KGB pentru Romania se numea „Dniestr” (Nistru)si impunea schimbarea liderului de la Bucureşti, adica viza rasturnarea lui Ceauşescu prin lovitura de palat/revoluţie si inlocuirea cu cu un lider fidel Moscovei.
Ofiterii de informatii ai Bucurestiului au aflat incepand cu 1968 de plan si au actionat in consecinta. Au indentificat si izolat oamenii KGB-ului din sistem. Astfel, generalul Ion Serb, comandant al Armatei a 2-a romane, agent GRU, a fost prins cand transmitea sovieticilor planurile de dislocare a fortelor militare din Moldova, aplicatii militare şi tipurile de armament, altele decat cele din Tratatul de la Varsovia, procurate de Armata Romana.
Tot in 1968 au „căzut“ alte doua cartiţe GRU, generalii Floca Arhip şi Vasile Petrut.
Doua unitati speciale de informatii si securitate au actionat impotriva agentilor Tratatului de la Varsovia pe teritoriul si in afara Romaniei: UM 0110, divizie secreta, aparte de restul DSS (Departamentul Securitatii Statului) si UM 0358, o divizie secreta a Armatei, formata din profesionisti cu adevarat patrioti.
Atributiile lor erau contrainformatiile, adica supravegherea serviciilor de informatii din celelalte tari comuniste, in mod special KGB şi cu o atentie aparte pentru STASI (din RDG) şi pentru AVO (din RP Ungara).
Dupa, 1989, potrivit sefului unitatii anti-STASI, Ioan Rusan, „noi aveam toata schema de spionaj sovietica din Romania si le stiam retelele. Ei nu puteau supravietui cu retelele in Romania democratica, infiltrate in viata politica, in stat si noi sa stim cine sunt. Au gasit fisetele goale. Unele informatii se gasesc si in alta parte, ei insa nu au stiut daca le-am distrus sau le-am dus in alta parte. Asa am scapat. (…) Dosarele noastre contineau probe asupra legaturilor cu spionajul sovietic, asta era problema, nu numele spionilor romani, cat legaturile lor cu spionii sovietici, cu nume, functii, asta ii interesa cel mai mult. Rusii voiau sa ne termine”.
Atributiile lor erau contrainformatiile, adica supravegherea serviciilor de informatii din celelalte tari comuniste, in mod special KGB şi cu o atentie aparte pentru STASI (din RDG) şi pentru AVO (din RP Ungara).
Dupa, 1989, potrivit sefului unitatii anti-STASI, Ioan Rusan, „noi aveam toata schema de spionaj sovietica din Romania si le stiam retelele. Ei nu puteau supravietui cu retelele in Romania democratica, infiltrate in viata politica, in stat si noi sa stim cine sunt. Au gasit fisetele goale. Unele informatii se gasesc si in alta parte, ei insa nu au stiut daca le-am distrus sau le-am dus in alta parte. Asa am scapat. (…) Dosarele noastre contineau probe asupra legaturilor cu spionajul sovietic, asta era problema, nu numele spionilor romani, cat legaturile lor cu spionii sovietici, cu nume, functii, asta ii interesa cel mai mult. Rusii voiau sa ne termine”.
