In 1990, Ion Iliescu numeste la conducerea SIE patru agenti KGB

Instalarea lui Ion Iliescu la pupitrul Romaniei a insemnat in primul rand penetrarea structurilor de forta, securitate si armata cu agenti sovietici, de incredere pentru implementarea "comunismului cu fata umana", deschis la reformele gorbacioviste: glasnost si perestroika. 

Odata reactivat si pus in fruntea spionajului romanesc inca de la inceputul lui 1990, Mihai Caraman si-a promovat vechi apropiati, din structurile de protectie contrainformativa pe care le comandase pina in 1979, carora le-a adaugat alti ofiteri din fosta UM 0195 a generalului Ioan Mot, infiintata dupa fuga lui Pacepa in Occident, unitate care avea sarcina sa controleze "loialitatea" cadrelor, cum sustine cercetatorul Marius Oprea. 


(colonel Mihai Caraman 1974)

Evident ca echipa forte a lui Caraman avea binecuvantarea Kremlinului, spre exemplu adjunctii sefului SIE: Victor Nanescu, Alexandru Tanasescu, Vasile Angelescu si Constantin Silinescu erau cunoscuti ca agenti dubli. Numirea lui Vasile Angelescu a fost, pentru omologii din serviciile secrete occidentale, o noua proba de ostilitate aratata de nou-creatul SIE, care se arata astfel un continuator fidel al practicilor vechii Securitati. 

Generalul Angelescu comandase, in cadrul Directiei de Informatii Externe, unitatea speciala "Z". Aceasta unitate era omologul celebrei si temutei brigazi speciale din cadrul KGB, care se ocupa de "afaceri umede" - adica de lichidarea fizica a defectorilor din serviciile secrete, ca si a "emigrantilor" deosebit de incomozi pentru regim. 

(Ion Mihai Pacepa)

Pe lista unitatii Z se afla cel mai mare dusman al regimului Ceausescu, generalul Ion Mihai Pacepa. Fortat de serviciile tarilor NATO, Angelescu nu a stat prea mult in cadrul SIE, dar inainte de plecare a avut grija sa-si promoveze in serviciu un om de incredere: colonelul Cornel Biris, promovat in functia de sef al unitatilor speciale tehnico-stiintifice. 

Despre activitatea succesorului lui Angelescu se stie ca a fost implicat, alaturi de Victor Nanescu, intr-o afacere dubioasa privind achizitionarea de automobile Mercedes pentru dotarea parcului de masini al SIE, asa cum sustine Marius Oprea. Victor Nanescu (alias Banu - numele sau conspirativ), readus in functia de loctiitor al directorului, desi trecuse bine de 60 de ani, era considerat inca "de neinlocuit". El mai indeplinise functia de loctiitor si inainte dedezertarea lui Pacepa (intre 1974 si 1979 a fost sef de directie in CIE).

 (Mihai Caraman)

Abia in 1995, venerabilul spion cu butoane de comanda si la Moscova a iesit la pensie la varsta de 68 de ani, insa nu inainte de a "trage" cateva "tunuri": insusirea unei case conspirative a Securitatii din strada Miciurin, fosta proprietate a Securitatii, pe nume "legendat" ("Popescu Alexandru"), imprumuturi preferentiale si nerambursabile de la Bancorex. Fostul adjunct al Serviciului de Informatii Externe (SIE), generalul in rezerva Alexandru "Bebe" Tanasescu, si-a pierdut viata, la 58 de ani, in 2003. 

Generalul Tanasescu a fost prim-adjunct al sefului SIE in perioada 1997-1999, dupa care a fost trecut in rezerva la propunerea directorului serviciului de atunci, Catalin Harnagea. Tanasescu a lucrat si in Departamentul de Informatii Externe, "aripa externa" a Securitatii. Tanasescu a fost un apropiat fostului consilier prezidential pe probleme de siguranta nationala, Ioan Talpes (fost director SIE). Bebe Tanasescu i-ar fi devenit consilier lui Talpes, in anul 2001, potrivit surselor citate. 

Bebe Tanasescu a fost acuzat, in articole publicate in urma cu cativa ani de presa centrala, ca ar fi predat din proprie initiativa serviciilor secrete franceze celebrul dosar de spionaj "Hernu", in care, inainte de 1989, Securitatea a reusit, cu sprijinul ministrului francez al Apararii, Charles Hernu, sa obtina informatii din interiorul NATO. 

(gen. Constantin Silinescu)

Generalul Constantin Silinescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe functii, printre care cea de adjunct al directorului SIE între 1991 şi 1997, si consilier pe probleme de securitate natională al premierului Adrian Năstase după anul 2000. 

(Ioan Talpes)

Despre Constantin Silinescu s-a pronuntat Ioan Talpes, fostul sef al Departamentului Securitații Naționale din timpul celui de al doilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu, 2001-2004, afirmand ca a fost agent KGB. "Imi amintesc o întalnire cu preşedintele Iliescu, în care eu, suparat pe comportamentul unui personaj care avea o poziţie, şi spunand: domnule, de ce il ţineţi? după ce ca e tampit, mai e şi spion rus„, spune Talpes intr-un interviu acordat ziarului Adevarul. Potrivit lui Talpes, Iliescu i-ar fi replicat: „Cunoşti un personaj mult mai inteligent pe care să mi-l propui şi care e spion rus? [...] Chiar crezi că presedintia Romaniei poate functiona daca nu are şi un spion sau doi rusi?”.