Pana in 1989, Directia de Informaţii Externe (DIE) numara 2780 de ofiteri conspiraţi si 500 deplin conspirati. Conform declaratiilor lui Ion Mihai Pecepa si Liviu Turcu, fosti ofiteri coordonatori ai serviciului, precum si din analiza istoricilor care au scris despre subiectul serviciilor secrete in regimul Ceausescu, reiese ca DIE a fost un fel de mafie externa a dictatorului comunist, o organizatie oculta construita pe principiul CEKA de catre Lenin, rafinata cu cele mai sofisticate metode si metodologii de catre strategii KGB.
Pacepa il aduce in Romania pe Licio Gelli, conducatorul altei oficine KGB, Propaganda Due (P2) si din acel moment, DIE beneficiaza si de cunoasterea mafiot-masonica in organizarea de actiuni subversive peste tot in lume. Evident, ca in orice mafie, cadrele DIE au fost invaluite intr-un secret deplin. Celelalte directii ale Securitatii Statului, habar nu aveau de existenta acestei armate de ofiteri deplin conspirati, care era remunerata de DIE cu valuta cash, cu salarii suplimentare in lei depuse pe CEC -uri secrete, cu posturi in occident si cu promovari in functii inalte in aparatul de stat.
Daca democratia si economia libera se bazeaza pe proprietate privata, comunismul si economia centralizata, gandite in laboratoarele Kremlinului, se bazeaza pe proprietate furata. Insasi Constitutia Romaniei comuniste a stipulat ca tot patrimoniul natural, industrial, agricol, financiar al tarii apartine statului, care este reprezentat de Partidul Comunist. Cu alte cuvinte, comunismul a transformat furtul intr-o dogma si prin nationalizarile mosiile, industriei si bancilor a transferat averea privata intr-una controlata de cativa indivizi, uniti intre ei prin juraminte oculte si aparteneta la aceleasi servicii secrete dirijate de sovietici.
Incepand cu 1946 poliţia politica a trimis in închisori si lagare de munca cea mai mare parte a proprietarilor de drept ale acestor bunuri, otravind prin propaganda poporul, manipulandu-l si mintindu-l ca acum el este adevaratul stapan, si ca prin comunism, se va instaura pe pamant o noua epoca de aur.
(taran roman executat de comunisti pentru ca s-a opus colectivizarii)
(manifestatii de sustinere a infiintarii de colhozuri)
In 1950 comunistii si-au indreptat furtul catre patura cea mai saraca a tarii, fortand taranii sa intre în colhozuri, nationalizandu-le pamantul, animalele si uneltele de productie, asasinsdu-i fara nici un scrupul pe cei care se opuneau, deportandu-i sau inchizandu-i in lagare de munca.
Dupa o scurta perioada de conducere colectiva exercitata de Comitetul Central si mai tarziu de elita sa, Biroul Politic Gheorghe Gheorghiu Dej a furat puterea politica, ideologica si organizatorica a partidului, iar Ceauşescu si-a însusit incepand cu anul 1965, si functiile supreme ale statului, transformand Romaia intr-o sinistră oranduire feudala la mijlocul secolului XX, pe modelul vizunii staliniste asupra societatii "multilateral dezvoltate"
(maiorul Nicolae Ceausescu si Dej, 1950)
Dupa ce intreaga Romanie a fost praduita si nu s-a mai gasit nimic de furat in interiorul tarii, Ceausescu trasat noi sarcini serviciului sau de spionaj si anume sa mute furtul in afara granitelor, transformand astfel DIE intr-un mecanism menit să soluţioneze problemele de nerezolvat ale comunismului de la salvarea economiei falimentare pana la obţinerea de bani si tehnologie, pe care sistemul comunist nu i-a putut produce intr-o economie reala.
(Gherghiu Dej si Ceausescu impreuna cu consilierii sovietici)
Desi in ultimii ani, Romania s-a straduit sa demoleze majoritatea barierelor ridicate de comunisti intre ea şi restul lumii, precum si intre romani, iar noi generatii incearca sa construiasca o identitate specifica europeana, crestina si democratica, armata invizibila a lui Ceauşescu a ramas aproape intactă si continua sa-si imbogaţteasca proprii membri prin jefuirea resurselor tarii.
O bună parte a celor 3280 de ofiteri conspirati ai DIE au devenit marii intreprinzatori capitalisti, „nouveaux riches”, reusind sa-si ascunda apartenenta la spionajul ceausist deoarece acesta i-a dotat cu carti de munca, livrete militare, buletine de identitate si alte acte fictive ce atesta ca ar fi lucrat în institutii civile.
