Biografii de securisti celebri: Cazul Timis: de la soferul Vasile, la Frank, magnatul aurului

Nici in Metamorfoza lui Kafka nu gasim o alchimizare mai spectaculoasa decat cea a lui Frank Timis, controversatul milionar implicat in cele mai mai mari tunuri din Romania si nu numai: privatizarea Petrom, exploatarile de la Rosia Montana, afacerile Regal Petroleum, Matser-Tender.  



Astazi, numele sau este legat de mina de mangan din Tambao– Burkina Faso, de unde a fost rapit in 2015, un ofițer de securitate roman pentru care rapitorii cer o rascumparare substantiala. Colaborator al Departamaentului de Informatii Externe, Timis emigreaza la sfarsitul anilor '80 in Australia, lucreaza o perioada ca sofer si intra in atentia autoritatilor pentru trafic de marijuana si heroina. 


In Romania, a devenit cunoscut incepand cu anul 1995, dupa ce a a cumparat cu 3 milioane de dolari dreptul de exploatare al aurului de la Rosia Montana. De fapt, intreaga activitate a lui Timis, a fost aureoloata de controverse si asocieri cu persoane influente suspectate de spionaj si apartenta la grupari infractionale, din Australia pana in Marea Britanie si continentul african. 

Reteta succesului in afaceri a lui Timis se incadreaza perfect, profilului de ofiter de informtii, scolit in anii comunismului, a carui misiune a fost sa se infiltreze si sa produca sume substantiale, cu ajutorul carora sa-si construiasca o imagine de bussines man respectabil, capabil sa se asocieze atat cu guverne, cat si cu corporatii multinationale. frank Dar s-o luam cu inceputul. 

Dupa ce reuseste sa obtina statutul de refugiat politic in Australia, Vasile isi schimba numele in Frank Timis, se asociaza cu un alt roman, Vasile Borsa, care ulterior avea sa-i devina tata vitreg si incep, relativ timid traficul cu stupefiante. In arhiva curtilor de justitie australiene exista trei dosare care atesta implicarea lui Timis in contrabanda cu droguri. 

Viorel Borsa are o si mai lunga istorie de traficant. Astfel, potrivit documentelor aflate in dosarul Borsa-v-THE QUEEN(2003) WASCA 254, dosar aflat in arhiva Curtii Supreme a Australiei de Vest, Stefan Viorel Borsa a fost condamnat la 5 ani si 8 luni de inchisoare pentru ca a vandut in mai multe randuri heroina unui ofiter sub acoperire, a incercat sa mituiasca un ofiter de politie si a incercat sa fuga din tara dupa ce ar fi facut rost de un pasaport macedonean falsificat. Mai mult, Borsa a fost arestat si in 1986, 1989, 1990 si 1991 pentru trafic de heroina si canabis. 

In 1993, Borsa s-a casatorit cu mama lui Timis. In 1989, Frank Timis, complice cu Viorel Borsa, a incercat sa vanda aproximativ 300 de grame de heroina unui ofiter de politie aflat sub acoperire. La proces, Timis a marturisit ca este dependent de consumul de heroina si ca nu a avut discernamant. Fiind la prima abatere si detinand secretele persusiunii mascate, invatate de la ofiterul de legatura, inca din perioada de racolare de catre DIE, Timis a reusit sa scape doar cu o amenda de 17.000 de dolari. 

Foarte interesant si ocult este traseul profesional al lui Timis, de la proprietarul unei companii de transport care avea doar un camion, pe care il conducea personal si care a fost declarata falimentara in 1986,la investitorul de succes international pe trei continente.  

Timis a devenit director in firma Morwest Holdings Pty Ltd, una dintre primele sale incercari in domeniul mineritului aurifer. Dupa sase luni de explorat zona Mosquito Creek, si aceasta intreprindere s-a soldat cu un esec. Fara sa se descurajeze, dar nespecificand de unde are sursele de finantare, Timis a infiintat alte firme intre care: Riverdale Mining, Timis Corporation si Carpathian Investments. Toate cele trei companii, unele in care Timis a fost secondat de Ioana Timis sau de sora sa Ioana Majdik, au fost lichidate de catre Australian Securities & Investments Commission(ASIC), institutia care monitorizeaza toate firmele australiene, deoarece nu s-au aliniat standardelor in vigoare. 


O soarta similara a avut compania Pneumatic Systems International Pty Ltd in care Timis a devenit director in aprilie 1995.Deci, pana la acel moment, intreprinderile lui Frank Timis au fost urmarite de nesansa, insa cu toate acestea, in CV-ul prezentat bursei din Toronto, Timis a declarat ca aceasta companie valora 150 de milioane de dolari australieni. 

Timis si-a dat demisia din aceasta firma in 2001 luand cu el 11,6 din actiunile firmei pe care le-a plasat intr-o firma nou infiintata, Regal Group Services, in paradisul fiscal al insulelor Virgine Britanice. Potrivit unui raport oficial ce citeaza spusele unui fost director din firma Pneumatic, actiunile luate cu el de Timis valorau in 2003 cel mult 1.500 de dolari. Bizar este ca mai tarziu din Regal Group Services va deriva firma Regal Petroleum, firma listata pe bursa din Londra. Firma Regal Group Services apare, ulterior asociata in firma romaneasca Global Mineral Resources alaturi de fiul unui fost senator al Partidului Democrat, Teodor Hauca, secretar al Comisiei Economice a Senatului in legislatura 1996-2000. 


Dupa lunga serie de esecuri australiene, Timis a infiintat in 1995 Gabriel Resources NL Australia si pare ca a descoperit, in sfarsit o adevarata mina de aur in Romania, in curtea Regiei Autonome a Cuprului din Deva. Pe 5 septembrie 1995, RAC Deva a publicat un anunt in pagina a opta a cotidianului Adevarul in care a anuntat ca Regia este interesata in incheierea unui parteneriat cu o societate straina pentru "prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase din iazuri de decantare vechi in amestec cu minereu auro-argintifer la Rosia Montana si Gurabarza-Brad." 


De fapt, smecheria care a definit toate procesele de privatizare din Romania a constat in faptul ca Regia Autonoma a Cuprului semnase un contract cu Gabriel Resources NL pentru activitatile descrise in anunt, respectiv prelucrarea minereurilor aurifere in amestec cu steril, de la Rosia Montana si Brad, cu o zi inainte ca anuntul sa fie publicat, adica pe 4 septembrie 1995. 

Insa, potrivit autoritatilor australiene, in aprilie 1996, Gabriel Resources NL se afla in dificultate din punct de vedere financiar, creditorii, intre care si National Australia Bank Ltd, inghesuindu-se la masa credala a companiei. In acel moment, contractul cu RAC Deva a fost redirectionat, intr-o tranzactie de un dolar, catre o noua firma Gabriel Resources Limited inregistrata in paradisul fiscal Jersey, Channel Islands. Din aceasta clipa a inceput saga Rosia Montana-Gabriel Resources. 


Scandalul declansat in Romania cu privire la exploatarile cu steril care afecteaza iremediabil mediul inconjurator a blocat temporar initiativa de a a exploata minele de la Rosia Montana, dar asta nu l-a descurajat pe Timis sa gaseasca noi oportunitati de dezvoltare pe Continenetul Negru, mai precis in zona Africii de Vest, considerata de catre geologi un El Dorado modern. Intelegand foarte bine, ca tarile sarace si prost administrate de politicienii corupti reprezinta un adevarat paradis economico-financiar, Timis dezvolta trei companii: Pan African Minerals, African Minerals și African Petroleum, pe care le deține integral sau alături de alți investitori minoritari si care a exploreaza și exploateaza zacaminte de petrol, mangan, aur, fier și uraniu in Senegal, Gambia, Sierra Leone, Liberia, Cote D’Ivoire, Burkina Faso și Niger. 

Totodată, este implicat în construirea de noi căi ferate și terminale portuare în unele din aceste state. Misterul din jurul succesului fulminant al lui Timis, pe continentul african este risipit de jurnalistii publicatiei Jeune Afrique care au instrumentat o ampla ancheta din care reiese ca in Sierra Leone, Liberia Senegal si Cosata de fildes, Timis s-a asociat cu politicieni de top. 

Iata ce scriau jurnalistii africani in 2013:  „De fiecare data, Frank Timiș care stie sa se comporte prietenos, nu ezita sa invite ministrii și oficiali la bordul unuia dintre avioanle sale particulare asa cum l-am vazut facand in Burkina Faso in momentul semnarii concesiunii minei de la Tambao.
 (Ovidiu Tender si Frank Timis)

Amestecul acesta exploziv intre coruptie, influenta si operatiuni tipice serviciilor secrete pare a fi semnatura specifica a lui Timis pe contractele de milioane de dolari cu tarile sarace. In 2014, actionarul principal al African Minerals, Frank Timis, a fost acuzat ca a aprobat plati ilegale de 50 de milioane de dolari din fondurile companiei catre un offshore cipriot (GIO) cu care are legături directe. Ziarul britanic The Times dezvaluie ca fondatorul si CEO al GIO este un fost ofiter din cadrul forțelor speciale britanice (SAS), condamnat pentru posesie ilegala de echipament militar în Regatul Unit , implicat intr-un caz de spalare de bani.

Un alt caz in care Timis este acuzat de lipsa de transparenta, de comunicare de informatii false pe piata bursiera si de spalare de bani este legat de compania Regal Petroleum. Intre 2003 si 2005, firma lui Timis a supraestimat cu premeditare rezervele de petrol descoperite in Grecia. Autoritatile au intrat pe fir, iar Bursa din Londra a dat atunci o amenda uriasa de 600.000 de lire sterline. Scandalul iscat a dus la prabusirea actiunilor Regal Petroleum cu 80 %. 
(Ovidiu Tender)

Regal Petroleum activa si in Romania unde a concesionat o vasta arie care reprezinta 4% din suprafata Romaniei. Administratorul companiei era Mihail Ianas, fost presedinte al Agentiei Nationale a Resurselor Nationale si omul care a acordat licentele de exploatare a aurului de la Rosia Montana. In contextul scandalului privind prabusirea actiunilor Regal in Anglia, Ianas a declarat unui ziar britanic ca Regal Petroleum a cheltuit 10 milioane de dolari in Romania, suma din care aproximativ 40% a ajuns in conturile Prospectiuni SA, firma controlata de Ovidiu Tender.