Falimentarea economiei romanesti: obiectivul fundamental si unic al asasinilor economici din PSD. Studiu de caz: cea mai profitabila afacere privata din Delta Dunarii

Camasile albe ale PSD-ului, conduse de liderii "mandri ca sunt romani", nationalistii de mucava care se razboiesc la baioneta cu sorosistii si strainii cei rai care "ravnesc la tarisoara noastra draga", puii de daci care dupa ce se ghiftuiesc cu mici si bere canta in falset: "noi suntem romani, noi suntem romani, noi suntem pe veci aici stapani" ar trebuie sa se dezmeticeasca putin din vraja colectiva si sa inteleaga, pana nu e prea tarziu ca Romania a fost, este si va fi pusa pe butuci de niste politicieni fara nici un Dumnezeu, care in spatele unor aparante destul de bine construite nu sunt altceva decat niste asasini economici. Dusmanii de moarte ai Romaniei nu sunt in afara granitelor, ci in interiorul partidelor, iar cuibul de naparci cel mai toxic, este fara indoiala PSD.

Nu mai exista  nici o umbra de indoiala ca baronii PSD sunt angajati intr-un amplu scenariu de distrugere a capitalului romanesc si vanzarea Romaniei, pe bucati unor entitati transfrontaliere. Sa trecem in revista doar cateva dintre marile tunuri date impotriva tarii noastre de chiar cei votati si care au jurat cu mana pe biblie sa-si daruiasca toata priceperea pentru propasirea materiala si spirituala a poporului roman.
  • Alro Slatina. In 2001 guvernul Nastase a cedat controlul acestei companii cu 10 milioane de dolari, desi avea afaceri in derulare in valoare de 331 milioane de dolari si un profit anual de 30 de milioane dolari. Noul actionar majoritar, oligarhul rus Masistki care preluase initial, 54 la suta din actiuni, iar apoi printr-o manevra atat de sofisticata, incat le-a scapat din vedere serviciilor secrete de atunci au mai preluat 10% din portofoliu capatand controlul absolut asupra comaniei. Astazi rusii detin o companie care valoreaza pe piata internationala 1 miliard de euro, fara sa fi facut nici o investitie majora, amplasata strategic langa resursa de curent electric din hidrocentralele statului roman si vinde aluminiu cu un profit anual de 80 de milioane de euro.
  • Insula Mare a Brailei, perla agriculturii romanesti, este cedata la un pret mult subevaluat unor seici arabi fara ca cineva competent din statul roman sa se intrebe dacă siguranta alimentara a Romaniei poate fi destabilizata  de niste  avocaţi in cautare de castiguri rapide, care au plasat in mâinile statului Abu Dhabi contractul de concesiune a Agricost, prin Administraţia Domeniilor Statului. Un contract absolut dezavantajos pe 20 de ani, cu o arendă de 340 de lei pe an pe hectar, la cel mai bun teren agricol din Europa, în condiţiile în care arenda medie în România pentru un teren agricol de clasa A este 1.300 de lei. 
  • Rezervele de gaz din  Marea Neagră, inainte de a fi exploatate s-a  stabilit prin acorduri secrete supervizate de infractorul recidivist Liviu Dragnea, seful cuibului de borfasi PSD,  să meargă direct în Ungaria şi Austria printr-o conductă distinctă de la ţărmul Mării Negre până la Nădlac.  
Si acum, sa dezvoltam pe larg un alt caz strigator la cer care demonstreaza rapacitatea, ticalosia si amenintarea la adresa sigurantei nationale de care sunt capabili liderii Ciumei Rosii, numita absolut arbitrar Partidul Social Democrat...

Urmatoarea tinta a sacalilor, adevarati asasini ai economiei romanesti este societatea Agrodelta Sireasa, cu capital 100% romanesc, cu toate taxele platite la zi si premiata aproape anual pentru performantele si contributiile sale la PIB-ul autohton. Miza este un miliard de euro din fonduri europene, care insa nu poate fi atinsa pana cand Agrodelta Sireasa nu dispare din peisaj, intrucat aceasta are imense concesiuni agricole in Delta Dunarii si incurca planurile baronior locali din Tulcea, condusi de sclavul lui Ponta, trecut cu arme si bagaje la unghia lunga de la degetul mic a lui Dragnea, Horia Teodorescu.


Dar sa parcurgem rapid cateva etape pentru a intelege bine metodologia jafului pesedist:
  •  În aprilie 1998, Agrodelta Sireasa, companie controlată pe atunci de stat prin FPS a semnat primul contract de concesiune cu CJ Tulcea, pentru 4.362 de hectare, valabil pe o perioadă de 20 de ani. Un an mai târziu, în 1999, Agrodelta Sireasa Sireasa a câștigat licitația organizată de CJ Tulcea pentru concesionarea a altor 5.262 de hectare de teren, tot pe o perioadă de 20 de ani. 
  • Intrucat statul  nu s-a dovedit însă un bun administrator, Agrodelta Sireasa se îndrepta încet, dar sigur spre faliment. Abandonată de FPS pe mâna unor firme căpușe și înglodată în datorii față de furnizori și prestatori, compania a primt o sansa nesperata în 2003, atunci când un investitor privat, Traian Rece a preluat  pachetul de acțiuni deținut, la acea vreme, de Autoritatea pentru Administrare a Activelor Statului (AVAS). Din acel moment compania a inceput sa aiba profit si contribuie la ridicarea economica a Deltei Dunarii.
Asadar, Agrodelta Sireasa, firma cu capital privat a preluat o concesiune pe 20 de ani, pentru aproximativ 11.000 ha de teren agricol, avand dreptul conferit de lege, ca dupa exprirarea termenului din aprilie 2018 sa poata prelungi contractul pentru inca 20 de ani, in aceleasi conditii, prin simpla notificare în acest sens a concendentului cu 60 de zile înainte de terminarea termenului inițial.

Această clauză contractuală, asumată prin semnătura reprezentanților legali ai CJ Tulcea și aprobată prin hotărâri ale acestei autorități, în perioada în care Agrodelta Sireasa era a statului și nu  administrată de Traian Rece, are putere de lege conferită de principiul de drept al respectării contractelor și a legilor aplicabile. Mai mult, tot potrivit clauzelor, contractul ar fi trebuit să fie prelungit cu 3 ani, ca urmare a inundațiilor produse în 2010, după ce autoritățile locale au spart deliberat digul, în zona Ceatalchioi. Nu mai puțin de 4.217 hectare au fost înghițite atunci de ape, cu tot cu culturi. Contractul nu numai că nu a fost prelungit, așa cum prevăd clauzele, dar CJ Tulcea a dat în judecată Agrodelta Sireasa pentu plata redevenței pe anul respectiv (sic!)

Agrodelta Sireasa a solicitat prelungirea concesiunii încă din anul 2015, pentru a putea accesa fonduri europene, în vederea dezvoltării incintei agricole, precum si despagubri pentru miile de hecatre inundate in urma distrugerii digurior de catre autoritati  insa s-a izbit de zidul altor interese ascunse ale consilierilor judeteni coordonati de baronul de Tulcea, Horia Teodorescu. Consilierul local Corneliu Bejan  era foarte revoltat ca Traian Rece a cerut despagubiri CJ Tulcea in valoare de 80 de milioane de euro, pentru recolta distrusa in urma inundatiilor din 2010 si a fortat in sedinta de consiliu denuntarea unilaterala a contractului de concesiune.

Asaltul baronilor locali din Tulcea, impotriva unei companii private romanesti, profitabile si care contribuie la directia taxe si impozite cu milioane de lei anual a culminat cu  adresa 11040/07.09. 2017, emisă de CJ Tulcea, prin care Agrodelta Sireasa era somată să predea terenul concesionat, sfidând Justiția, pe al cărui rol sunt mai multe litigii privind concesiunea.


Situația Agrodelta Sireasa seamănă izbitor de mult cu cea a cazului Belina. Evident ca agricultura performantă nu ii intereseaza pe baronii PSD. Derbedeii caută intotdeauna oportunități pentru câștiguri mari din zone oculte, dubioase, in umbra carora isi pot ascunde intentiile criminale. In cazul de fata, talharii lui Teodorescu au identificat o  miza  uriașă: peste un miliard de euro, bani pe care baronii tulceni vor să-i cheltuiască fără nicio teamă de lege. Astfel, CJ Tulcea a pus mâna pe niște terenuri pentru a implementa mai multe proiecte europene de investiții. Este vorba de un program european pentru infrastructură în Delta Dunării.  Așa au ajuns autoritățile locale să pună ochii pe digurile aflate în proprietatea Agrodelta Sireasa, administrata de Traian Rece. Si cum tot  ce se întâmplă în Deltă trece prin pixul președintelui CJ Tulcea, Horia Teodorescu, planul a inceput dupa ce  Guvernul a emis Hotărârea 181 din 30 martie 2017, care are la bază o notă de fundamentare întocmită de CJ Tulcea, un document,  plin de falsuri, care menționează în mod expres că, în baza Hotărârii, se vor accesa fonduri europene pentru realizarea unui program operațional regional 2014-2020, care constă, printre altele, în modernizarea mai multor drumuri comunale și județene. În Hotărâre, se menționează expres că terenurile respective nu fac obiectul niciunui litigiu. 

Cel mai mare concesionar din Deltă, Traian Rece, s-a izbit de nenumărate ori de refuzul autorităților locale de a-și respecta obligațiile contractuale. Ba mai mult, omul de afaceri, care a investit o avere în terenul concesionat de la Consiliul Judeţean, vorbește de sabotaj, atac la proprietatea privată și chiar de subminarea economiei naționale. În 2010, terenurile agricole concesionate la Sireasa, adică, peste 5.000 de hectare, au ajuns sub ape, ca urmarea a deciziei autorităților de a face deversări „controlate“, în urma creșterii nivelului apelor Dunării. Astfel, toate culturile Agrodelta Sireasa au fost distruse, pierderile fiind imense. Deși au trecut de atunci 8 ani, Agrodelta Sireasa nu a văzut niciun leu din despăgubirea la care avea dreptul din partea statului român avand deschise cateva zeci de procese... 

Fostul lacheu al lui Ponta, actualul servant al lui Dragnea, Horiat Teodorescu va infinda puscaria... Direcţia Naţională Anticorupţie investighează modul în care Guvernul Grindeanu a dat o hotărâre, prin fals şi uz de fals, în scopul accesării a mai mult de un miliard de euro bani europeni. La rândul său, Consiliul Judeţean Tulcea a falsificat o hotărâre de guvern prin care baronii de Tulcea au declarat în fals că statul e proprietar pe drumuri şi diguri private.


Baronii tulceni au pus la cale o noua afacere Belina, una, cu mult mai gravă, care a fost consfinţită prin hotărârea de guvern 181/30.03.2017 (aprobată şi semnată de Sorin Grindeanu şi de Sevil Shhaideh), hotărâre prin care drumuri şi terenurile aferente acestora (aflate în proprietate privată) au fost declarate în fals ca făcând parte din domeniul public al judeţului Tulcea. Mecanismul HG 181/2017 descris de procurori în cazul bălţii ajunse la Tel Drum seamănă izbitor cu cel din Delta Dunării. Mai exact, pentru a implementa mai multe proiecte europene de investiţii, în valoare totală de peste 1 miliard de euro, Consiliul judeţean Tulcea a pus mâna pe nişte terenuri poduri, şosele, drumuri judeţene, furnizând apoi informaţii false guvernului. Au furnizat aceste informaţii false lui Sevil Shhaideh, pe atunci ministrul dezvoltării regionale, care a întocmit şi semnat nota de fundamentare a HG 181/2017, în care se afirmă: „În vederea accesării surselor de finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională, Prioritatea de investiţii 6.1., stimularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructură TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, apel dedicat zonei de Investiţii teritoriale integrate Delta Dunării, pentru obiectivul de investiţii «Modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Tulcea – Chilia Veche», a fost necesară îndeplinirea unuia din criteriile de selecţie prevăzute în ghid (…) Consiliul Judeţean Tulcea face precizarea că bunurile imobile (…) nu sunt grevate de sarcini şi nu fac obiectul vreunui litigiu” Or pe traseul aşa-zisului „Drum judeţean 222N (Tulcea-Ceatalchioi- Pardina-Chilia Veche)” se găseşte un dig de graniţă, lung de mai mulţi kilometri, aflat în proprietatea unei societăţi agricole private – SC Agrodelta Sireasa.

Legal, Consiliul judeţean are oricând posibilitatea să invoce utilitatea publică şi să procedeze la expropriere odată cu despăgubirea prevăzută expres de legislaţie. În loc să respecte legea, oamenii „baronului” Teodorescu au procedat altfel – au luat digul cu japca „în acte” şi au schimbat categoria de folosinţă a drumului de pe dig din drum comunal într-un aşa-zis drum judeţean. Asta deşi autorităţile au recunoscut, în repetate rânduri, că judeţul Tulcea nu a avut niciodată digurile în proprietate: „digul este în patrimoniul Agrodelta Sireasa SA, obligaţia de întreţinere şi reparaţii aparţine proprietarului (…) Agrodelta Sireasa trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa”,  Ministrul Sevil Shhaideh a primit documentaţia prin care Consiliul Judeţean pretindea că este proprietar pe nişte bucăţi de teren, însă nimeni nu a verificat, în Guvernul României, dacă ce dă Consiliul Judeţean şi li se propune pentru a face acte de guvernare sunt acte legale sau falsuri. Interesant este însă că nici după ce s-a dovedit că actele sunt false iar terenurile fac obiectul a numeroase litigii iar miniştrii Nica şi, ulterior, Rovana Plumb au decis suspendarea finanţării drumului, Guvernul României nu a trimis pe nimeni să verifice cum a fost posibilă comiterea de falsuri în HG.