Va prezint foarte schematic si pe intelesul tuturor cum functioneaza DEZINFORMAREA, pentru a va putea feri de intoxicarile care abunda, din pacate in spatiul public romanesc.
RETEAUA:
I. Clientul
Sa presupunem ipotetic, despre client ca este un partid sau o grupare politica, care are acces la fonduri suficiente pentru a plati si mentine o operatiune de dezinformare. Banii pot proveni de la:
- sponsori interesati,
- fonduri publice, daca partidul are acces la bugetul statului,
- sau/ si din cotizatiile membrilor
II. Agentul
Cei care concep scenariul si se ocupa de implementarea lui in spatiul public pot fi:
- copyrighteri/publicitari
- strategi politici/ media
- departamente ale unor servicii specializate
III. Studiul de piata
Ori ce campanie de dezinformare, pentru a deveni eficienta, are nevoie de studii psihologice al e publicului careia i se adreseaza si va urmari diferitele profiluri si planuri de actiune in functie de calitatea intelectuala, financiara, sociala, ideologica a indivizilor si grupurilor tinta
IV. Suporturile
Publicul trebuie sa creada ceea ce vede, aude si simte in raport cu operatiunea de dezinformare in dinamica sa.
V. Transmitatorii
Acestia sunt vectorii de imagine, (de)formatorii de opinie care se vor folosi de credibilitatea si carisma lor pentru a convinge ca predicatele comunicarii sunt adevarate.
VI. Tema
Campania de dezinformare are la baza o tema, cat mai simplu enuntata si cat mai usor de inteles pentru cea mai putin informata categorie sociala.
VII. Tratarea temei
Dezinformarea trateaza tema:
- nedifuzand o informatie
- difuzand o informatie partiala
- enuntand informatii false, tendentioase, socante
- prin repetitie obsesiva si unilaterala
- enuntul este simplu si partial irational
Cu cat tema dezinformarii este mai spectaculoasa, mai tenebroasa, mai "secreta", ea va fi multiplicata in majoritatea organismelor mediatice (presa, televizune, siteuri, bloguri, social media, etc)
IX. Tinta
Toleranta dezinformarii este direct proportionala cu gradul de incultura si nestiinta ale publicului tinta si invers proportionala cu ansamblul prejudecatilor acestuia fata de dezinformare, in general, de aceea intr-o operatiune ampla se creeaza, mai intai prejudecatile si apoi este lansata campania care se mai numeste si directionare.
X. Diabolizarea
Etichetarea opozantului cu un registru complex de informatii false, negative, sinistre, odioase
XI. Maniheismul
Impartirea clara si fara dubiu intre "baietii buni"(clientul) si "baietii rai"( adversarul). Ecuatia erou - anti erou, pozitiv-negativ.
XII. Psihoza
Publicul tinta al unei operatiuni de dezinformare va deveni unilateral, irational, patimas repetand ad literam temele dezinformarii, transformandu-se el insusi intr-un dezinformator accentuand starea de psihoza colectiva. Pasiunea este mai puternica decat ratiunea si afectul bate intelectul. Asadar viscerele inving convingerile...
Studiu de caz:
PSD-ALDE doreste sa-si scape unii lideri de efectele legii. Tema campaniei de manipulare este diabolizarea procurorilor. In mass-media diferiti vectori de imagine afirma repetitiv ca exista un razboi intre un sistem ocult, nedemocratic si coalitia politica pentru putere. Sistemul este represiv (Binomul), iar coalitia este aleasa in urma votului democratic. Astazi Sistemul aresteaza opozantii politici, maine te poate aresta si pe tine!
Un fapt poate fi prezentat opiniei publice in sapte moduri:
- afirmat
- negat
- trecut sub tacere
- amplificat
- diminuat
- aprobat
- dezaprobat
Sa luam urmatorul scenariul. Domnul X, persoana publica, fiind in stare de ebrietate a lovit un politist si drept urmare a fost arestat pentru ultraj. Scopul operatiunii de dezinformare este disculparea lui X in fata opiniei publice. Intr-un mod relativ schematic si stereotipic sunt douasprezece metode prin care se poate derula o operatiune de dezinformare:
- Negarea faptelor: Domnul X nu l-a lovit pe politist, unghiul din care a fost filmat nu demonstraza indubitabil acest fapt.
- Inversarea faptelor: Politistul l-a lovit pe domnul X, fiind foarte agresiv inca de la inceput atat verbal cat si gestual, incalcandu-si evident conduita profesionala. Astfel se obtine un grad de simpatie fata de domnul X si de antipatie fata de politist.
- Amestecarea adevarului cu minciuna: este adevart ca domnul X l-a lovit pe politist, dar numai dupa ce acesta l-a lovit primul, injurandu-l si umilindu-l fara nici un motiv. Si apoi domnul X i-a dat o palma politistului care l-a agresat cu pumnii si picioarele.
- Modificarea motivului: domnul X l-a lovit pe politist intrucat i-a jignit sotia si mama, care a decedat de curand.Acesta este si motivul pentru care era in stare de ebrietate, de durere.
- Modificarea circumstantelor: politistul cantareste 90 de kilograme si era insotit de doi colegi la fel de agresivi, domnul X are 60 de kilograme, asadar ce prejudiciu ii putea aduce? Colegii il sicanau si atunci, involuntar, din teama si dand disperat din maini, l-a atins pe politist.
- Interpretarea: Domnul X este un om calm si echilibrat si chiar in stare de ebrietate, nu si-a peirdut sangele rece, in schimb politistul si-a pierdut cumpatul si a inceput sa zbiere pierzandu-si controlul si dorind sa scoata arma din toc. Domnul X, pentru ca este expert in arte martiale, i-a aplicat acestuia o lovitura pentru a-l calma si astfel a preintampinat o tragedie.
- Estomparea: Domnul X este un actor celebru, laureat al multor premii internationale si un om foarte apreciat in societate, cine este politistul acesta anonim care l-a jignit si provocat, doar pentru a-l umili in public?
- Camuflajul: Domnul X nu ar fi recurs la un asemenea gest reprobabil, daca politistul nu l-ar fi provocat si sicanat minute in sir.
- Generalizarea: toti politistii sunt niste aroganti si niste abuzivi care isi permit orice, iata ca cineva curajos, cum este domnul X l-a pus la punct pe unul dintr ei si asta e foarte bine, caci asa poate politistii isi vor revizui atitudinea provocatoare.
- Ilustarea: Si pana la urma ce a patit politistul, a murit? nu...si ce a facut de fapt domnul X? s-a aparat barbateste si demn in fata a trei ploitisti violenti care au sarit calul, astfel incat domnul X a fost nevoit sa reactioneze ferm.
- Sondajul inegal: se prezinta opinei publice, mai multe pareri favorabile domnului X.
- Variatiuni pe aceeasi tema: se prezinta mai multe cazuri cu politisti agresivi si nesimtiti care provoaca oameni asemeni domnului X
