In perioada interbelica, Romania devenise granarul Europei. Conducatorii de atunci ai destinului natiunii, adevarati patrioti si vizionari au transformat o tara feudala intr-un model de succes. Astazi, din pacate, in anul centenar, borfasii coalitiei PSD-ALDE-UDMR submineaza si saracesc pana la spoliere tara al carei potential agricol poate hrani peste 80.000.000 de locuitori! Tradare a interesului national, sabotaj si rafting sub ochii de peste mort ai autoritatilor!
Vom desfasura, ca studiu de caz ce se intampla in fieful tarorelui de Tulcea, Horia Teodorescu, fostul cirac al premierului Ponta, mutat cu toata suflarea lui lovita de halena, in tabara infractionala a lui Dragnea and co.
Unul dintre cei mai mari investitori agricoli din Delta Dunarii, Traian Rece, patronul Agrodelta Sireasa este victima unor operatiuni de tip mafiot, pentru simplu motiv ca terenurile detinute de compania sa se afla langa granita cu Ucraina, iar interlopii politici din judet au de cheltuit un miliard de euro pentru securizarea frontierei si nu doresc sa inceapa marele proiect, pentru ca despagubirile ar ajunge la un om de afaceri particular, iar ei doresc preluare prin forta a digurilor aflate in portofoliul omului de afaceri privat si sa imparta banii intre ei!
De aici incepe un scenariu intalnit poate doar in federatia Rusa, Bielorusia sau in cel mai bun caz in Sicilia anilor 70...Desi firma omului de afaceri Traian Rece este cu toate taxele platite la zi, este premiata anual pentru activitatea sa agricola, locotentii lui Horia Teodorescu, platiti din bani publici, actioneaza prin toate mijloacele la falimentarea Agrodelta Sireasca si deposedarea patrimoniului de peste 10.000 de hectare. Pe 1 octombrie 2017 Consiliu Judetean Tulcea aflat in captivitate totala sub gheara (cu unghii negre) a presedintelui pesedist Teodorescu, a transmis concesionarului Agrodelta Sireasa un ultimatum de predare terenurile „în deplină proprietate, în mod gratuit şi liber de sarcini“, în ciuda clauzelor contractuale, concesiunea urmând a fi scoasă din noul la licitaţie.
Concesionarul a refuzat însă și a transmis că „nu va proceda la predarea nici unui metru pătrat de teren agricol către Consiliul Judeţean Tulcea, decât în situaţia în care această obligaţie va fi stabilită printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă şi va fi pusă în executare silită împotriva societăţii“.
În aprilie 1998, Agrodelta Sireasa, companie controlată pe atunci de stat prin FPS a semnat primul contract de concesiune cu CJ Tulcea, pentru 4.362 de hectare, valabil pe o perioadă de 20 de ani, adică până în aprilie 2018. Un an mai târziu, în 1999, Agrodelta Sireasa Sireasa a câștigat licitația organizată de CJ Tulcea pentru concesionarea a altor 5.262 de hectare de teren, tot pe o perioadă de 20 de ani. Odată cu apropierea termenului scadent al primului contract de concesiune, CJ Tulcea a început presiunile asupra Agrodelta Sireasa pentru ca aceasta să renunțe la drepturile sale legale. Clauza legală care îi sperie pe baronii locali prevede că contractul poate fi prelungit cu încă 20 de ani, în aceleași condiții, prin simpla notificare în acest sens a concendentului cu 60 de zile înainte de terminarea termenului inițial, iar acordul de prelungire a concesiunii se încheie cu 30 de zile înainte de acest termen.
Această clauză contractuală, asumată prin semnătura reprezentanților legali ai CJ Tulcea și aprobată prin hotărâri ale acestei autorități, în perioada în care Agrodelta Sireasa era a statului are putere de lege conferită de principiul de drept al respectării contractelor și a legilor aplicabile.
Mai mult, potrivit clauzelor, contractul ar fi trebuit să fie prelungit cu 3 ani, ca urmare a inundațiilor produse în 2010, după ce autoritățile locale au spart deliberat digul, în zona Ceatalchioi. Nu mai puțin de 4.217 hectare au fost înghițite atunci de ape, cu tot cu culturi.
Contractul nu numai că nu a fost prelungit, așa cum prevăd clauzele, dar CJ Tulcea a dat în judecată Agrodelta Sireasa pentu plata redevenței pe anul respectiv.
Agrodelta Sireasa a solicitat prelungirea concesiunii încă din anul 2015, pentru a putea accesa fonduri europene, în vederea dezvoltării incintei agricole. CJ Tulcea a respins însă cererea.
Cu toate acestea, consilierii județeni erau perfect conștienți că, la un moment dat, vor trebui să accepte solicitarea, așa cum prevăd clauzele contractuale asumate de cele două părți. La ședința CJ Tulcea din 31 iulie 2015, consilierii județeni au pus în discuție solicitarea Agrodelta. La 26 mai 2017, consilierii județeni au discutat din nou despre solicitările de continuare a contractelor de concesiune, recunoscând existența clauzei contractuale care îi obligă la continuarea concesiunii cu același concesionar. Cu toate acestea, în mod fățiș și-au exprimat dorința nelegală privind ”evitarea ca doi agenți economici să dețină incintele agricole Pardina și Sireasa”.
La 30 iunie 2017, președintele CJ Tulcea Horia Teodorescu, interpelat de consilierii județeni, a evitat un răspuns ferm, spunând că ”se află sub contract cu concesionarii”. Mai mult, baronul PSD a recunoscut că este un litigiu în derulare și că va urma o hotărâre a instanței.
Pe 31 iulie 2017, vicele PSD local Dumitru Mergeani afirma că ”rămâne în dezbatere situația contractelor de concesiune”, urmând să fie consultat plenul CJ Tulcea, cu excepția Agrodelta Sireasa, care ”trebuie privită altfel, este o altă discuție acolo”.
În 21 august 2017, același Mergeani preciza că nu s-a luat nicio decizie și că nici nu se dorește inițierea unui proiect de hotărâre privind contractele de concesiune. Consilierii județeni au atras însă atenția Executivului CJ Tulcea că ”vom fi nevoiți să dăm curs prevederilor contractuale sub amenințarea timpului scurt”.
Totul a culminat cu adresa 11040/07.09. 2017, emisă de CJ Tulcea, prin care Agrodelta Sireasa era somată să predea terenul concesionat, sfidând Justiția, pe al cărui rol sunt mai multe litigii privind concesiunea.
Situația Agrodelta Sireasa este o clona a cazului Belina. Astfel, CJ Tulcea a pus mâna pe niște terenuri pentru a implementa mai multe proiecte europene de investiții. Este vorba de un program european pentru infrastructură în Delta Dunării, în valoare de peste un miliard de euro. Așa au ajuns autoritățile locale să pună ochii pe digurile aflate în proprietatea Agrodelta Sireasa. Totul a fost posibil pentru că tot ce se întâmplă în Deltă trece prin pixul si pe sub ochiul sticlos a președintelui CJ Tulcea, Horia Teodorescu.
Guvernul a emis Hotărârea 181 din 30 martie 2017, care are la bază o notă de fundamentare întocmită de CJ Tulcea. Documentul, care e plin de falsuri, menționează în mod expres că, în baza Hotărârii, se vor accesa fonduri europene pentru realizarea unui program operațional regional 2014-2020, care constă, printre altele, în modernizarea mai multor drumuri comunale și județene. Falsul evident in acte oficiale transpare din Hotărârea unde se menționează expres că terenurile respective nu fac obiectul niciunui litigiu.
Dar sa reveni la firul narativ care este desprins din modus operandi al Cosa Nostra, Mafia rusa sau realitatea romaneasca, din pacate... Cel mai mare concesionar din Deltă, Traian Rece, s-a izbit de nenumărate ori de refuzul autorităților locale de a-și respecta obligațiile contractuale. Ba mai mult, omul de afaceri, care a investit zeci de milioane de euro în terenul concesionat de la Consiliul Judeţean, vorbește de sabotaj, atac la proprietatea privată și chiar de subminarea economiei naționale.
În 2010, terenurile agricole concesionate la Sireasa, adică, peste 5.000 de hectare, au ajuns sub ape, ca urmarea a deciziei autorităților de a face deversări „controlate“, în urma creșterii nivelului apelor Dunării. Astfel, toate culturile Agrodelta Sireasa au fost distruse, pierderile fiind imense. Deși au trecut de atunci 8 ani, Agrodelta Sireasa nu a văzut niciun leu din despăgubirea la care avea dreptul din partea statului român.
Inundaţiile din iunie 2010 au produs pagube imense în sute de localităţi din toată ţara. Cele mai mari daune au fost în Tulcea unde prostia, apoi reaua intenție a autorităților, a amplificat pagubele provocate de stihii.
După ce au compromis, prin acțiuni nesăbuite, recolta de pe mai bine de 10.000 de hectare, baronii PSD ai județului din Deltă se străduiesc și astăzi să „elimine” cea mai profitabilă fermă agricolă din județ, Agrodelta Sireasa.
De la spargerea digurilor sub pretextul fals al salvării localităților de la inundații și asmuțirea Corpului de control al Guvernului asupra fermei private (caz unic în România) până la preluarea, prin falsuri făcute direct la Cartea Funciară, a digurilor aflate în proprietatea societății private, conducerea pesedistă a județului Tulcea nu pare a se da în lături de la nimic în dorința de a falimenta Agrodelta!
Toate culturile societăţii Agrodelta Sireasa, estimate la aproximativ 5 milioane de euro, au fost inundate, după ce primarul comunei Ceatalchioi, a decis cu de la sine putere și cu binecuvântare tacită de la Judeţ să distrugă digul de apărare al localităţii. Culmea ironiei, digul fusese consolidat și înălţat, cu patru ani în urmă, chiar pe cheltuiala exclusivă a Agrodelta Sireasa. Actul de sabotaj s-a produs în dimineaţa zilei de 23 iunie 2010. Atunci, primarul Simion Damianov, însoţit de viceprimarul Tudor Cernega și de secretarul primăriei Stefan Poh, a adus mai multe utilaje pe digul care leagă Tulcea de Ceatalchioi. La dispoziţia acestuia, în dig au fost făcute cinci breșe, cu diametrul de trei metri fiecare. Astfel s-au dus, pe Apa Dunării 1.050 hectare cultivate cu orzoaică de toamnă, 2.150 hectare cultivate cu floarea-soarelui și 1200 hectare cultivate cu porumb.
Administratorii Agrodelta Sireasa au depus, ulterior, nenumărate sesizări la Prefectura Tulcea, la Consiliul Judeţean Tulcea și chiar la prim-ministrul României, în care au arătat consecinţele deversărilor așa-zis controlate. Aceștia au mai acuzat autorităţile locale că, fără să solicite sprijinul celor abilitaţi în intervenţia în situaţii de calamitate, respectiv Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, nu au încercat deloc să consolideze digul, care ar fi putut salva atât locuinţele sătenilor, cât și culturile agricole. Inundațiile „la ordin”, acțiuni confirmate de secretarul comunei Ceatalchioi Inițial, autoritățile au mințit că nu ar fi spart nimeni digul din proprietatea societății private. Apoi au îănceput, rând pe rând, să recunoască. Ștefan Poh, secretarul comunei Ceatalchioi de la acea vreme, a evocat ce s-a întâmplat în acele zile și cum s-a ajuns la catastrofa agricolă. El a confirmat că Primăria Ceatalchioi a spart digurile, dar a mărturisit că responsabilitatea aparține și Prefecturii Tulcea, reprezentanții în teritoriu ai Guvernului României.
Între 6-8 iulie 2010, prin inundarea completă a incintei agricole Sireasa, au fost inundate și satele Ceatalchioi și Sălceni, prăbușindu-se în perioada imediat următoare 62 de locuințe, iar alte 108 fiind avariate. Motivarea autoritatilor este de-a dreptul penibila: „Pentru a permite evacuarea apei din incintele inundate, s-a efectuat o breșă în digul de protecție al incintei Sireasa Canalul 36, breșă ce a dus la evacuarea apei din intravilanul satelor Ceatalchioi și Sălceni și parțial din incinta agricolă Siresa, care a fost afectată pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, datorită excesului de apă care a format adevărate lacuri“, recunoaște Ștefan Poh. Prin aceasta decizie autoritatilemlocale din Tulcea au salvat câteva sute de animale care costau zeci de miii de euro, sacrificând 6.000 de hectare de culturi agricole, a căror producție valora câteva milioane de euro.
Comisia CJ Tulcea a constatat situația de forță majoră și a propus scutirea de la plata redevenței După inundații, Consiliul Județean Tulcea a recunoscut că breșele în dig au fost făcute chiar de autorități, chiar dacă măsura nu a dus la salvarea satului și, ca urmare a distrugerii recoltei, a propus scutirea de la plata redevenței pentru acel an, dar și pentru anul următor.
„Reprezentanții Primăriei Ceatalchioi, justificat de faptul că digul intermediar de apărare a localității poate fi rupt și, totodată, inundate localitățile Sălceni și Ceatalchioi, au realizat cu mijloace proprii patru breșe în terasamentul DC1 (digul proprietatea Agrodelta Sireasa.), apele fiind astfel deversate în incinta Sireasa. (…) La data de 09.09.2010, comisia mixtă a CJ Tulcea și Secția de Gospodărire a Apelor Tulcea a constatat că incinta agricolă a fost inundată în totalitate. (…) Având în vedere situația de forță majoră cauzată de producerea inundației întregii incinte agricole Sireasa, întreg anul agricol fiind compromis, propunem exonerarea concesionarului SC Agrodelta Sireasa SA de la plata redevenței aferente anului agricol 2009-2010“, se arată într-un document oficial emis de CJ Tulcea. Un an mai târziu, în octombrie 2011, o comisie a Consiliului Județean Tulcea a constatat că din toată suprafața agricolă a Agrodelta Sireasa doar 364 de hectare erau cultivabile, restul suprafeței fiind în continuare afectată de mlaștină. Nu a trecut însă decât o lună, iar pe adresa Agrodelta Sireasa au început să „curgă” facturile prin care Consiliul Județean soma Agrodelta Sireasa să plătească redevența, facturi pe care le-au trimis fermei agricole, amenințând cu anularea contractului de concesiune, în caz de neplată.
Cazul a ajuns în instanță, urmând ca în curând să fie tranșat de judecătorii Tribunalului Tulcea. După ce au distrus digurile, autoritățile tulcene și-au aruncat vina una asupra alteia, în încercarea disperată de a nu fi trase la răspundere și obligate să răspundă pentru recoltele distruse. În aprilie 2017, CJ Tulcea a aruncat pisica inecata în curtea Primăriei Ceatalchioi, culmea, invocând chiar o anchetă a procuroilor anticorupție. „Urmare notificării dumneavoastră cu privire la plata sumei de un milion de lei, reprezentând despăgubiri ca urmare a inundației provocate la data de 23.06.2010, vă comunicăm că nu suntem îndrituiți să procedăm la plata acestei sume, având în vedere următoarele aspecte: Vinovăția spargerii digului de apărare și compromiterea producției agricole a reclamantei revine în totalitate UAT Comuna Ceatalchioi și Consiliului Local Ceatalchioi. Faptul reiese, cu evidență, din conținutul Rezoluției de începere a urmăririi penale din 03.06.2013 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, care relevă «(…) în realitate, inundarea incintei agricole aparținând Agrodelta Sireasa SA a avut loc ca urmarea practicării de către autoritatea publică locală din comuna Ceatalchioi a unor breșe în digul de apărare împotriva inundațiilor pe care este amplasat DC1»“, arata atunci președintele CJ Tulcea Horia Teodorescu.
Cativa ani mai tarziu, guvernul pesedist a aprobat hotărârea de guvern 181/30.03.2017 (inițiată de Sevil Shhaideh, la propunerea lui Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea), hotărâre prin care drumuri și terenurile aferente acestora (aflate în proprietate privată) au fost declarate în fals ca făcând parte din domeniul public al județului. Guvernul Grindeanu a consemnat, în fals, că digurile aflate în proprietatea Agrodelta Sireasa fac parte, de fapt, din domeniul public. În încercarea de a obține fonduri europene de peste 1,1 miliarde de euro, reprezentanții CJ Tulcea i-au furnizat informații false lui Sevil Shhaideh, pe atunci ministrul dezvoltării regionale, care a întocmit și semnat nota de fundamentare a HG 181/2017, prin care digurile (rămase în proprietatea Agrodelta Sireasa) au fost „consemnate” ca domeniu public al județului. Scopul – modernizarea drumului comunal, rebotezat județean, drum care se află chiar pe digurile firmei. „În vederea accesării surselor de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, (…) apel dedicat zonei de Investiții teritoriale integrate Delta Dunării, pentru obiectivul de investiții «Modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Tulcea – Chilia Veche», a fost necesară îndeplinirea unuia din criteriile de selecție prevăzute în ghid (…) Consiliul Județean Tulcea face precizarea că bunurile imobile (…) nu sunt grevate de sarcini și nu fac obiectul vreunui litigiu”. În realitate insa, digurile au rămas tot timpul în proprietatea Agrodelta Sireasa, fapt recunoscut într-o adresă a CJ Tulcea din 2006: „Agrodelta Sireasa trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa”.
Mai mult, pe 9 aprilie 2009, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a anunțat că intentiona să aloce de la buget 500 milioane de euro pentru exproprierea digurilor din Delta Dunării. „Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Deltă. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri în domeniul public (…) ele sunt în proprietate privată și trebuie să le recuperăm rapid pentru a realiza reconstrucțiile ecologice”. Declarația făcută la Tulcea, în 2009, la reuniunea privind protecția biosferei în Delta Dunării, de către ministrului Mediului de atunci, Nicolae Nemirschi, subliniază două adevăruri de netăgăduit: digurile sunt proprietatea unor firme private și au fost „naționalizate” ilegal; singura formă legală prin care acestea pot trece în proprietatea publică este exproprierea pentru cauză de utilitate publică, după o justă și prealabilă despăgubire, în condițiile Legii 213/1998 (privind regimul proprietății publice).
A urmat însă o operațiune incredibilă de naționalizare de tip bolșevic a proprietăților acestor societății. Terenuri de zeci de mii de hectare au fost confiscate de către Consiliul Județean Tulcea, în baza unui simplu protocol și a unei hotărâri de Consiliu Județean care au încălecat, ilegal Legea 15. În urma acestor manevre, firmele au ajuns din proprietari, chiriași pe propriile terenuri, singurele bunuri rămase în proprietate fiind … digurile. Legal însă, Curtea Constituțională a stabilit, prin mai multe decizii, că societățile sunt proprietare, legal, pe terenuri, dar baronii PSD de Tulcea nu par a se sinchisi de legile statului roman!
Toate culturile societăţii Agrodelta Sireasa, estimate la aproximativ 5 milioane de euro, au fost inundate, după ce primarul comunei Ceatalchioi, a decis cu de la sine putere și cu binecuvântare tacită de la Judeţ să distrugă digul de apărare al localităţii. Culmea ironiei, digul fusese consolidat și înălţat, cu patru ani în urmă, chiar pe cheltuiala exclusivă a Agrodelta Sireasa. Actul de sabotaj s-a produs în dimineaţa zilei de 23 iunie 2010. Atunci, primarul Simion Damianov, însoţit de viceprimarul Tudor Cernega și de secretarul primăriei Stefan Poh, a adus mai multe utilaje pe digul care leagă Tulcea de Ceatalchioi. La dispoziţia acestuia, în dig au fost făcute cinci breșe, cu diametrul de trei metri fiecare. Astfel s-au dus, pe Apa Dunării 1.050 hectare cultivate cu orzoaică de toamnă, 2.150 hectare cultivate cu floarea-soarelui și 1200 hectare cultivate cu porumb.
Administratorii Agrodelta Sireasa au depus, ulterior, nenumărate sesizări la Prefectura Tulcea, la Consiliul Judeţean Tulcea și chiar la prim-ministrul României, în care au arătat consecinţele deversărilor așa-zis controlate. Aceștia au mai acuzat autorităţile locale că, fără să solicite sprijinul celor abilitaţi în intervenţia în situaţii de calamitate, respectiv Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, nu au încercat deloc să consolideze digul, care ar fi putut salva atât locuinţele sătenilor, cât și culturile agricole. Inundațiile „la ordin”, acțiuni confirmate de secretarul comunei Ceatalchioi Inițial, autoritățile au mințit că nu ar fi spart nimeni digul din proprietatea societății private. Apoi au îănceput, rând pe rând, să recunoască. Ștefan Poh, secretarul comunei Ceatalchioi de la acea vreme, a evocat ce s-a întâmplat în acele zile și cum s-a ajuns la catastrofa agricolă. El a confirmat că Primăria Ceatalchioi a spart digurile, dar a mărturisit că responsabilitatea aparține și Prefecturii Tulcea, reprezentanții în teritoriu ai Guvernului României.
Între 6-8 iulie 2010, prin inundarea completă a incintei agricole Sireasa, au fost inundate și satele Ceatalchioi și Sălceni, prăbușindu-se în perioada imediat următoare 62 de locuințe, iar alte 108 fiind avariate. Motivarea autoritatilor este de-a dreptul penibila: „Pentru a permite evacuarea apei din incintele inundate, s-a efectuat o breșă în digul de protecție al incintei Sireasa Canalul 36, breșă ce a dus la evacuarea apei din intravilanul satelor Ceatalchioi și Sălceni și parțial din incinta agricolă Siresa, care a fost afectată pentru o perioadă de cel puțin 2 ani, datorită excesului de apă care a format adevărate lacuri“, recunoaște Ștefan Poh. Prin aceasta decizie autoritatilemlocale din Tulcea au salvat câteva sute de animale care costau zeci de miii de euro, sacrificând 6.000 de hectare de culturi agricole, a căror producție valora câteva milioane de euro.
Comisia CJ Tulcea a constatat situația de forță majoră și a propus scutirea de la plata redevenței După inundații, Consiliul Județean Tulcea a recunoscut că breșele în dig au fost făcute chiar de autorități, chiar dacă măsura nu a dus la salvarea satului și, ca urmare a distrugerii recoltei, a propus scutirea de la plata redevenței pentru acel an, dar și pentru anul următor.
„Reprezentanții Primăriei Ceatalchioi, justificat de faptul că digul intermediar de apărare a localității poate fi rupt și, totodată, inundate localitățile Sălceni și Ceatalchioi, au realizat cu mijloace proprii patru breșe în terasamentul DC1 (digul proprietatea Agrodelta Sireasa.), apele fiind astfel deversate în incinta Sireasa. (…) La data de 09.09.2010, comisia mixtă a CJ Tulcea și Secția de Gospodărire a Apelor Tulcea a constatat că incinta agricolă a fost inundată în totalitate. (…) Având în vedere situația de forță majoră cauzată de producerea inundației întregii incinte agricole Sireasa, întreg anul agricol fiind compromis, propunem exonerarea concesionarului SC Agrodelta Sireasa SA de la plata redevenței aferente anului agricol 2009-2010“, se arată într-un document oficial emis de CJ Tulcea. Un an mai târziu, în octombrie 2011, o comisie a Consiliului Județean Tulcea a constatat că din toată suprafața agricolă a Agrodelta Sireasa doar 364 de hectare erau cultivabile, restul suprafeței fiind în continuare afectată de mlaștină. Nu a trecut însă decât o lună, iar pe adresa Agrodelta Sireasa au început să „curgă” facturile prin care Consiliul Județean soma Agrodelta Sireasa să plătească redevența, facturi pe care le-au trimis fermei agricole, amenințând cu anularea contractului de concesiune, în caz de neplată.
Cazul a ajuns în instanță, urmând ca în curând să fie tranșat de judecătorii Tribunalului Tulcea. După ce au distrus digurile, autoritățile tulcene și-au aruncat vina una asupra alteia, în încercarea disperată de a nu fi trase la răspundere și obligate să răspundă pentru recoltele distruse. În aprilie 2017, CJ Tulcea a aruncat pisica inecata în curtea Primăriei Ceatalchioi, culmea, invocând chiar o anchetă a procuroilor anticorupție. „Urmare notificării dumneavoastră cu privire la plata sumei de un milion de lei, reprezentând despăgubiri ca urmare a inundației provocate la data de 23.06.2010, vă comunicăm că nu suntem îndrituiți să procedăm la plata acestei sume, având în vedere următoarele aspecte: Vinovăția spargerii digului de apărare și compromiterea producției agricole a reclamantei revine în totalitate UAT Comuna Ceatalchioi și Consiliului Local Ceatalchioi. Faptul reiese, cu evidență, din conținutul Rezoluției de începere a urmăririi penale din 03.06.2013 a Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, care relevă «(…) în realitate, inundarea incintei agricole aparținând Agrodelta Sireasa SA a avut loc ca urmarea practicării de către autoritatea publică locală din comuna Ceatalchioi a unor breșe în digul de apărare împotriva inundațiilor pe care este amplasat DC1»“, arata atunci președintele CJ Tulcea Horia Teodorescu.
Cativa ani mai tarziu, guvernul pesedist a aprobat hotărârea de guvern 181/30.03.2017 (inițiată de Sevil Shhaideh, la propunerea lui Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea), hotărâre prin care drumuri și terenurile aferente acestora (aflate în proprietate privată) au fost declarate în fals ca făcând parte din domeniul public al județului. Guvernul Grindeanu a consemnat, în fals, că digurile aflate în proprietatea Agrodelta Sireasa fac parte, de fapt, din domeniul public. În încercarea de a obține fonduri europene de peste 1,1 miliarde de euro, reprezentanții CJ Tulcea i-au furnizat informații false lui Sevil Shhaideh, pe atunci ministrul dezvoltării regionale, care a întocmit și semnat nota de fundamentare a HG 181/2017, prin care digurile (rămase în proprietatea Agrodelta Sireasa) au fost „consemnate” ca domeniu public al județului. Scopul – modernizarea drumului comunal, rebotezat județean, drum care se află chiar pe digurile firmei. „În vederea accesării surselor de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, (…) apel dedicat zonei de Investiții teritoriale integrate Delta Dunării, pentru obiectivul de investiții «Modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Tulcea – Chilia Veche», a fost necesară îndeplinirea unuia din criteriile de selecție prevăzute în ghid (…) Consiliul Județean Tulcea face precizarea că bunurile imobile (…) nu sunt grevate de sarcini și nu fac obiectul vreunui litigiu”. În realitate insa, digurile au rămas tot timpul în proprietatea Agrodelta Sireasa, fapt recunoscut într-o adresă a CJ Tulcea din 2006: „Agrodelta Sireasa trebuie să ia toate măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa”.
Mai mult, pe 9 aprilie 2009, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a anunțat că intentiona să aloce de la buget 500 milioane de euro pentru exproprierea digurilor din Delta Dunării. „Voi propune Guvernului un act normativ pentru a expropria digurile din Deltă. Cu 500 milioane de euro putem readuce aceste diguri în domeniul public (…) ele sunt în proprietate privată și trebuie să le recuperăm rapid pentru a realiza reconstrucțiile ecologice”. Declarația făcută la Tulcea, în 2009, la reuniunea privind protecția biosferei în Delta Dunării, de către ministrului Mediului de atunci, Nicolae Nemirschi, subliniază două adevăruri de netăgăduit: digurile sunt proprietatea unor firme private și au fost „naționalizate” ilegal; singura formă legală prin care acestea pot trece în proprietatea publică este exproprierea pentru cauză de utilitate publică, după o justă și prealabilă despăgubire, în condițiile Legii 213/1998 (privind regimul proprietății publice).
A urmat însă o operațiune incredibilă de naționalizare de tip bolșevic a proprietăților acestor societății. Terenuri de zeci de mii de hectare au fost confiscate de către Consiliul Județean Tulcea, în baza unui simplu protocol și a unei hotărâri de Consiliu Județean care au încălecat, ilegal Legea 15. În urma acestor manevre, firmele au ajuns din proprietari, chiriași pe propriile terenuri, singurele bunuri rămase în proprietate fiind … digurile. Legal însă, Curtea Constituțională a stabilit, prin mai multe decizii, că societățile sunt proprietare, legal, pe terenuri, dar baronii PSD de Tulcea nu par a se sinchisi de legile statului roman!
