Oculta financiara a Romaniei, o grupare infractionala formata exclusiv din fosti securisti,activisti PCR si urmasii lor

Printre temele principale ale Teoriei Conspiratiei se regasesc si cele legate de gruparile ocultei economico-financiare ale planetei. Se disting prin zona de interes si aura de mister care pluteste in jurul lor, Grupul Bildererg, Clubul de la Roma, insa foarte putina lume stie despre Gruparea Monaco. Desi denumirea te-ar putea duce cu gandul la vreo organizatie cu parfum discret , realitatea este una mult mai prozaica. Un grup de milionari romani, toti beneficiari ai unor uriase afaceri cu statul, pe sistemul: „cine se aseamana se aduna”, si-au unit suficienta, aroganta si interesele visandu-se conducatorii din umbra ai finantelor romanesti. 

Despre adunatura, au scris de-a lungul vremii jurnalistii de investigatii de la mai multe ziare centrale si s-au facut cateva emisiuni de televiziune foarte la obiect. In lumina noilor evenimente cu DNA in rolul lui Fat Frumos si cu oligarhii, mogulii, politicienii si coruptii abjecti pe post de zmei hamesiti, cred ca pica bine o reinprospatare a informatiei. Iata mai jos, nu lista lui Schindler, ar fi fost mult prea nobil, ci lista milionarilor romani de la Monte Carlo, niste aroganti penali care s-au visat pentru cateva clipe niste zei pe pamant, pana cand au dat nas in nas cu procurorii DNA si au realizat pe pielea lor teroua cercurilor suprapuse care postuleaza: "Cel mai mic din cercul de deasupra este mai maredecat cel mai mare din  cercul de dedesubt".

Si acum sa-i cunoastem pe tovarasii si urmasii lor, acesti saraci cu foarte multi bani si fara nici un Dumnezeu:

• Dragos Dobrescu: 130-150 de milioane de euro. Imobiliare.Patron Romprest. Casă de vacantă în Monaco. Pasiune: vânătoarea. Unul din liderii “Grupării Monaco”.

• Radu Dimofte: 400-420 de milioane de euro. Imobiliare, construcții. Reședintă: Monaco, 7 Av. Princesse Grace, Houston Palace, Monte Carlo 98.000. Pasiune: vânătoarea. 
• Gabriel “Puiu” Popoviciu: 400-420 de milioane de euro. Imobiliare, hoteluri, restaurante. Băneasa Investment. Reședință: Monaco, Houston Palace. Vecin cu Radu Dimofte.

• Gheorghe “Bebe” Ionescu:  Avere: nu a fost evaluată. Fost director general FPS, fost director în compania Sidex International Ltd, asociat – prin intermediul soției cu Adriean Videanu, numit în consilii de administrație la Petrom, Eximbank, BCR de către ministerul Economiei. Casă în Monaco. 

• Radu Budeanu: 22 milioane de euro. Patron CanCan Media. Tabloide. Un cunoscător al Principatului Monaco. 

• Adriean Videanu: Om de afaceri, fost ministru de stat pentru coordonarea activitătilor în domeniul economic, fost primar al Bucureștiului, fost ministru al Economiei, lider PDL. Apropiat de Gheorghe “Bebe” Ionescu și Gabriel “Puiu” Popoviciu. Un vizitator des al Principatului Monaco. 

• Raul Doicescu: 22-30 de milioane de euro. Bog’Art. Construcții. Un vizitator des al Principatului Monaco.

• Rares Mănescu:  Vicepresedinte PNL. Apropiat al lui Dragos Dobrescu.

• Sorin Blejnar: Avere neevaluată. Bugetar. Fost sef al ANAF. Un fin cunoscător al Principatului Monaco.

• Codruț Marta. Declarație de avere: peste 1 milion de euro. Afacerist, fost șef de cabinet al lui Sorin Blejnar. Prieten cu Dragoș Dobrescu, Radu Dimofte, Elan Schwartzenberg, Ion Țiriac și alți membri ai Grupării Monaco. Disparut fara urma. Apartament în Monaco. Pasiune: vânătoarea, doamnele și băutura.

• Frații Bogdan și Constantin Buzăianu. Bogdan Buzăianu: 90-100 de milioane de euro. Trader. Fondator al Energy Holding. Casă de vacantă: în Monaco și Elvetia. 

• Elan Schwartzenberg: 50 de milioane de euro. Domenii: media, imobiliare, publicitate, firme off-shore. Fost patron Realitatea TV.Plecat in Israel. 

• Ion Țiriac: 1 miliard de euro. Domenii: auto, imobiliare, banking, asigurări. Casă de vacantă: Monaco. Pasiune: vânătoarea. 

• Dan Petrescu: 1 miliard de euro. Asociat în afacerile familiei Țiriac: Unicredit Țiriac Bank, holdingul Rocar, plasamente imobiliare. Rezident Monte Carlo, Av. Princesse Grace, Columbia Palace. 

• Nicolae Dumitru, zis Nicu Niro: 40 de milioane euro. 15 firme. Dragonul Roșu, Complexul Europa, Grand Hotel du Boulevard, Niro Impex 93, Niro 95 Impex, Micro Prod, Central Residencial Park, Servinvest 95, Niro Comercial, Isoconstruct, Yins International Trading Group, Overland Guard, Flora International, Cafeneaua Veche, Zona Balcanilor. Casă de vacanță: Avenue de la Madone, Monaco. 

• Dan Fisher: 350 de milioane de euro. Imobiliare, turism, off-shore. Apropiat al multor guvernări de după 1989. Rezident Monaco. 

• Cristian Burci: 300 de milioane de euro. Controlează grupul International Railway Systems, Astra Vagoane Arad, Meva Turnu Severin, Romvag Caracal, Servtrans, Cupon Pro. Rezident Monaco. 

• Carmen Adamescu: Soția lui Dan Grigore Adamescu. Avere familia Adamescu: 1 miliard de euro. 
• Dan Grigore Adamescu, om de afaceri, deține: Asta Asigurări, Unirea Shopping Center, Topex, Medien Holding (trustul care deține România Liberă), acțiuni la Baumeister, Mega Construct (energie), City Business Center, Modern Business Center, Rex International, Pullman, Mega Vision. Apartament Av. Princesse Grace, Columbia Palace, Monaco.

• Cătălin Voloşeniuc: Fiul ultimului director al Bancorex, Vasile Voloseniuc. Un tradițional client al Principatului Monaco. 

• Bobby Păunescu: 220 de milioane de euro. Regizor și scenarist. Hoteluri, media, proiecte rezidențiale. Un client al Principatului Monaco. 

Daca parcurgem lista cu atentie, observam ca unii dintre ei sunt arestati pentru fapte de coruptie, altii sunt cercetati de catre DNA, iar unii nu se simt prea bine fiind fugiti din tara. Ca o ironie a sortii, Gruparea Monaco, si-a propus formal, pentru perioada 2012 – 2016 dezvoltarea și implementarea unei serii de măsuri, elaborate în spiritul filantropiei, responsabilității sociale și a costeficienței, având ca beneficiari cetățenii României.

Nu ne putem nega un zambet de satisfactie cand vedem ca idolii au fost de lut si ca majoritatea dintre ei se pregatesc sa-si asorteze hainele dungate la zabrelele de al celula. Inca o lectie oferita tuturor despre faptul ca nimeni nu poate scapa de Doamna cu Coasa sau de Doamna Kovesi (sic!)

Comunismul nu a disparut niciodata din Romania, el s-a privatizat

Odiseea comunismului in Romania a inceput cu nationalizarile marilor averi, confiscarea terenurilor agricole, transformarea taranilor in muncitori si saracirea programatica a unui intreg popor. Fundamentat pe un egalitarism ascetic, regimul Ceausescu s-a descotorosit de cuplul prezidential, iar din cenusa PCR-ului au renascut nomenclaturistii, transformati peste noapte in miliardarii tranzitiei. 

Pastoriti de noul sistem asamblat de Ion Iliescu cu sprijinul rezidentilor GRU si KGB din Romania, acesti capitalisti originali au declansat devalizarea bugetului de stat, transferand, prin off shore-uri miliarde de euro, in conturi private, prin coruptie, evaziune fiscala, spalare de bani, retrocedari si restituiri frauduloase, afaceri oneroase cu statul etc. Asadar, prabusirea comunismului, a reprezentat pentru activistii si securistii conectati la realitatile geopolitice contextuale, intr-o uriasa oportunitate de a strange averi fabuloase, saracind economia nationala si condamnand milioande de pensionari la foamete si alte milioane de tineri la lipsa de perspectiva in educatie si societate. 

(Ion Dinca- Teleaga)

Incercam sa desenam o harta , un relational al fostilor mari nomenclaturisti PCR,a urmasilor lor si a celor mai paguboase afaceri pentru statul roman si protejarea grupurilor infractionale de catre politicienii tuturor regimurilor post decembriste. Raposatul Ion Dinca, fosta mana de fier a regimului Ceausescu, a lucrat, in ultima parte a vietii, la o firma de IT ca si consilier. Compania a fost fondata de ginerii sai Nicolae Badea si Gabriel Popoviciu. Ginerii fostului satrap comunist, instruiti bine de catre securitate, in anii ’80, pentru a stii cum sa faca fata realitatilor capitaliste, au construit un adevart imperiu financiar: imobiliare, fotbal, IT, constructii, comert, transporturi, etc. 

(Nicolae Badea)

(Puiu Popoviciu)

Puiu Popoviciu impreuna cu Radu Dimofte, ambii membrii de vaza ai Gruparii Monaco, au adus in Romania branduri „imperialiste” precum Pizza Hut sau KFC. Astazi, ei doi, impreuna cu Nicolae Badea au in conturi aproximativ un miliard de euro. Afacerile lor apar la Registrul Comertului, pe numele parintii lor: Zerlin Dimofte si Ligia Popoviciu, Imperiul ginerilor lui Dinca s-a remarcat si prin diverse afaceri profitabile cu statul, iar cei doi sunt actionari in Clubul Vinului, alaturi de nume sonore, precum Calin Popescu-Tariceanu. 

Tudor Postelnicu, fostul sef al Departamentului Securitatii Statului, vestitul DSS, iar din 1987 a fost ministru de interne. In evenimentele din 1989 a fost capturat de revolutionari si deferit Procuratorii Militare Tranzitia l-a prins bine…dupa ce a fost retinut o perioada scurta, noile autoritati coordonate de Ion Iliescu, Silviu Brucan si Nicolae Militaru (agent demonstrat al GRU), l-au eliberat. Tiberiu Bica Postelnicu, nepotul „dobitocului” are o avere de aproximativ 50 de milioane de dolari si este asociat in nu mai putin de 35 de companii din Romania. 

(Tudor Postelnicu)

Are opt procente din actiuniile Romanian International Bank. A fost asociat cu magnatul Ioan Niculae, la Asirom, dar si-a vandut cota de zece la suta. Impreuna au detinut, prin Total Distribution Group SRL si activitatea de distributie a tigarilor produse de Societatea Nationala a Tutunului Romanesc. Mai e si distribuitor de bauturi alcoolice si, de asemenea, actionar in IATSA, firma desprinsa din Dacia Pitesti. Printre activitatile economice ale fostului tartor comunist se numara si parteneriatul cu fostul primar al capitalei Adriean Videanu in firma Equity Invest SA, care se ocupa de intermedieri financiare. In schema mai apare si multimilionarul Raul Doicescu (24 la suta), a carui firma, Bog’art, a dezvoltat controversatul proiect „Cathedral Plaza”. 

(Ioan Nicolae)

(Raul Doicescu)

De remarcat ca Videanu si Doicescu sunt membrii Gruparii Monaco. Un alt pilon pe care s-a sustinut monstrosul experiment al comunismului national, exprimat pana la esecul final de regimul ceausist a fost Paul Niculescu Mizil. Dupa o judecata sumara, a fost condamnat in lotul CPEx, dar eliberat dupa numai doi ani de detentie. Anul 1992 este foarte ofertant si generos cu membrii familiei fostului nomenclaturist, desi intreaga Romanie abia intra intr-o lunga, chinuitoare si paupera tranzitie.

(Paul Niculescu Mizil)

Asa a aparut compania Getteco din care s-au multiplicat nenumarate firme care aveau ca obiect de activitate: comert, imobiliare, alimentatie publica, prelucrarea lemnului. Fiul, celebrul grobian care ragaie pe la televizor, Serghei Mizil si nepoata Oana Niculescu Mizil detin actiuni la mai multe companii care deruleaza afaceri interesante cu tari din orientul apropiat. Inainte de a se abandona in bratele lui Vanghelie, Oana a fost casatorita cu Tohme Jamil, un libanez apartinand grupului de interese din jurul familiei Hariri. 

(Serghei Mizil)

(Oana Mizil)

 Alt vlastar al Epocii de Aur a fost Cornel Burtica. Marginalizat de Ceausescu in 1982 intrucat era suspect de relatii prea apropiate cu KGB-ul, trece cu bine pragul lui decembrie 1989. Se privatizeaza repede si foarte putina lume mai stie astazi ca firmele sale au iluminat zona Piata Unirii si au lucrat la modernizarea metroului bucurestean. A murit in 2013. Dupa prabusirea dictaturii comuniste, intr-o carte de convorbiri cu jurnalista Rodica Chelaru, si-a asumat responsabilitatea pentru participarea la un regim criminal. 

(Corneliu Burtica)

A fost un om de stanga, sedus de mitul egalitarist al comunismului. Fusese influentat, in mare masura, de ideile comunistilor italieni (la fel ca si prietenul sau, Stefan Andrei). La un moment dat a inteles ca sistemul era putred chiar in inima sa, ca ideologia oficiala era doar o tesatura de minciuni. Intr-un interviu acordat unui ziar central a spus ca s-a descurcat mai bine in capitalism decat in epoca in care era activist comunist, avand afaceri cu Italia, importand grupuri electrogene. Un alt alintat si asistat al tranzitiei este Constantin Bostina, presedintele Consiliului de Administratie de la Bursa Romana de Marfuri. 

A fost secretarul personal al lui Nicolae Ceausescu si adjunct la Ministerul Economiei si la Ministerul Industriei Usoare. Dupa moartea Ceausestilor se converteste la capitalism, dar se ocupa si cu incalcarea embargoului impus fostei Yugoslavii.La jumatatea anilor ‘90, afacerile lui Bostina, doctor in stiinte economice, au fost radiografate de o ancheta privind cazul de contrabanda cu combustibili „Jimbolia”.Astazi compania lui Bostina are o avere de peste 30 de milioane de euro, facuta din industrie si consultanta. Pe lista marilor favorizati ai „democratiei noastre originale” si a capitalismului de carton a fost si Carol Dina,prim-secretar al PCR Galati, fost membru al CC al PCR, fost membru supleant al CPEx. 

(Carol Dima)

Evenimentele din decembtrie 1989 l-au impins cateva luni in arest la Galati. Iese alt om, animat de ganduri creative in economia de piata. Pregatirea intelectuala a fostului tovaras, desi precara l-a ajutat sa se imbogateasca si sa parvina in politica. In anul 2000 a devenit senator din partea PRM. De profesie ajutor mecanic, Dina avea 80 la suta din firma Grup DIC din Galati, la care mai sunt asociati membri ai familiei sale. Compania a fost implicata, potrivit unui raport al Coalitiei pentru un Parlament Curat, in tranzactii paguboase pentru stat la Sidex, inainte de privatizarea combinatului.

 va urma

Ana Maria Patru, de sub fustele Elenei Udrea, direct in pantalonii lui Liviu Dragnea

Fosta vicepresedinte a organizatiei PDL-Valcea, focoasa (ce se va dovedi, ulterior chiar nucleara) bruneta Ana Maria Patru ajunge in 2007, la propunerea lui Traian Basescu sefa Autoritatii Electorale Permanente (AEP). Ascensiunea fulminata a gratioasei cercetate penale de catre DNA, incepe defapt in 2009, cand a fost surprinsa la aceeasi masa din restaurantul Pescarus, cu presedintle Basescu, sarbatorind fulminantele "succesuri"ale Ebei la alegerile Europarlamentare. Defapt, cea care a promovat-o la Bucuresti a fost Elena Udrea si uite, cum dintr-o introvertita cu mici complexe de inferioritate provinciala, alter egoul brunet al Blondei Supreme ajunge membru al Biroului Electoral Central BEC) si in conducerea AEP.

Autoritatea Electorala Permanenta are in atributii gestionarea bugetului pentru alegeri, organizarea de licitatii pentru cumpararea softului care centralizeaza voturile si, cel mai important, monitorizeaza modul de alcatuire a listelor electorale. Ca membru al BEC, Patru avea pe mana rezolvarea reclamatiilor privind eventuale fraude electorale. Mai mult, BEC si AEP gestioneaza si listele suplimentare care alimenteaza suspiciunile de fraudare a alegerilor prin turism electoral.

Proximitatea ei in cercul O de Putere si mai ales protectia oferita de catre Elena Udrea, in timpul mandatului lui Basescu si mai apoi cea garantata de Liviu Dragnea sub a carui mantie s-a cuibarit (spun gurile rele, mai mult in pozitia Monicai Lewinski), dupa castigarea alegerilor de catre PSD in 2012, au ajutat-o pe Ana Maria Patru sa se lecuiasca definitiv de complexe si au propulsat-o pe lista scurta a privilegiatilor Sistemului. Nu pentru multa vreme, insa, intrucat procurorii DNA de la Ploiesti au deschsi un dosar de coruptie ce priveste faptele penale ale celei botezate Aspirina lui Dragnea (desigur, cu referirie la aspirina saracului) din perioada 2008-2015. Au fost efectuate perchezitii atat la sediul AEP, cat si la patru adrese din Bucuresti, Ilfov si Valcea unde s-au gasit bunuri in valoare de aproximativ 1.000.000 de euro, care nu au putut fi justificate.

La perchezitia casei din Voluntari a fostei "stapane a listelor electorale"procurorii au gasit chitante si facturi in valoare de 800.000 euro ( da, nu este o eroare de redactare, exact opt sute de mii de euro) cheltuiti pe lenjerie intima, genti, pantofi si haine de firma, care sa-i mai ostoiasca vulnerabilitatile psihologice de micuta provinciala...

Invatand o lectie otravita de la maestra sa (anti)spirituala, in ciuda cursurilor de Teologie, Elena Udrea, Ana Maria Patru a investit in "sarmul si seductia"sa pentru a putea momi si mai lesne, puternici oamenide afaceri sau politici cum au fost Calin Popescu Tariceanu, care a manechinuit-o cateva luni si Liviu Dragnea, care i-a inobilat rochia cu cateva perle naturale...

Neobositul trup al divei valcene cu aere pariziene se odihneste intr-o casa (practic un fel de mausoleu), in valoare de 400.000 de euro.  Procurorii sunt convinsi ca sumele exorbitante pe care le manuia Patru, provin din spagi, insa ea a insinuat cu voce suava de scufita rosie tabacica un lucru si mai socant, cica sumele ar proveni din conturile lui Dragnea, ca semn de pretuire pentru talentul sau de orator, adica oral...

De orice poate fi acuzata Patru, dar nu si de naivitate, casa din Voluntari este trecuta pe numele bunicii sale ( o femeie simpla si cu frica de Dumnezeu, care nu a descoperit niciodata nici petrol nici diamante). La o analiza atenta a cheltuielilor acestei bugetare de lux, procurorii au ajuns la concluzia ca nu poate justifica vreo 2.000.000 de euro. 

Niste surse care au declarat in dosarul intocmit de DNA, precizeaza ca distinsa si atat de leganta doamna Ana Maria Patru l-a prelucrat, asa cum numai domnia sa stie si pe imberbul Victor Viorel Ponta, care a gemut cat a gemut, apoi s-a intors acasa, la nevasta. In dosar, apare si un adevarat paienjenis ralational pe care (era sa zic Vaduva Neagra, dar n-a omorat pe nimeni) l-a pus in miscare pentru a parveni: politicieni, directori de institutii bugetare, oameni de afaceri, jurnalisti ( unii chiar celebrii pe la RTV). 

Interesant este cum a reusit Patru sa treaca de sub fustele Elenei Udrea, direct in pantalonii lui Liviu Dragnea...Sursele noastre indica faptul ca alegerile locale din 2016, care prevesteau victoria de la parlamentare a PSD, au fost ocazia perfecta pentru arivista Ana Maria Patru, de a se face utila pentru "Daddy". Pesedistii din teritoriu aveau nevoie de decontarea banilor de campanie. Cum actele erau prost facute si existau suspiciuni de frauda, pesedistii din teritoriu erau sa ia calea puscariei. Ana Maria Patru trebuia sa se puna bine cu noua putere, lui Dragnea i-a venit la fix. 

Asa a trecut cu tot cu lenjerie, sau fara focoasa nucleara de la blonda la mustacios. Drept recompensa pentru ajutorul oferit,  i-a facut  cadou pe  toti stabii PSD din teritoriu, din Teleormanul natal pana in Satu Mare. Ana Maria Patru stie ca trebuie sa isi ia masuri de precautie. Ea pretinde ca l-ar fi inregistrat pe liderul PSD si ca are ca dovada suplimentara mesajele schimbate cu acesta. Singurul lucru neconfirmat este existenta unui denunt formal pe numele lui Dragnea, asa cum Ana Maria Patru a facut in cazul Elenei Udrea. Dragnea s-a angajat sa o apere public si i-a trimis bani de avocati.

Cine este cu adevarat Dan Voiculescu, omul multiplicat in fiecare propagandist de-al sau de la Antena 3

„Dotat cu un fizic plăcut este un tânăr simpatic cu o inteligenţă nativă sclipitoare, o memorie remarcabilă, o deşteptăciune şi prezenţă de spirit care-l ajută să se descurce uşor în cele mai dificile situaţii. În ciuda acestor calităţi excepţionale ceea ce lucrează se caracterizează printr-o superficialitate şi lipsă de atenţie, tipice dealtfel tuturor oamenilor foarte inteligenţi. Este şmecher şi prudent, dar această prudenţă este primordială, adică prudenţa de apărare a animalului în faţa pericolului ce-l ameninţă. Îngâmfat şi orgolios din fire, pierde mult din caracterul pozitiv al rezultatelor pe care s-ar putea sconta şi se caracterizează ca un tip suficient de impertinent. Este foarte ocupat cu un mare noian de chestiuni personale, particulare, erotice, mecanice-auto, pentru care e în stare să lase totul baltă. Este un tip preocupat de legături amoroase, fiind destul de des ocupat cu telefoane sau scurte întâlniri pentru satisfacerea tuturor cerinţelor în legătură cu acestea”. Asa era caracterizat tanarul Dan Voiculescu de catre recrutorii organelor de securitate la inceputul anilor '70.

Potrivit CNSAS, Dan Voiculescu şi-a început cariera de informator al Securităţii în 1970, sub pseudonimul „Mircea“. În 1973, Voiculescu s-a metamorfozat în „Felix“, după recrutarea în Direcţia a III-a. Cel care s-a ocupat de recrutarea sa in cadrul DIE al fostei Securitati comuniste este lt. maj Giuvelea N.

În anul 1991, o televiziune canadiană difuza un film, "Averea diavolului", în care, la un moment dat, îl intervieva pe Dan Voiculescu în legătură cu banii din conturile firmei Crescent.

Dan Voiculescu a condus o firmă de importanță strategică pentru România și înregistrată în afara țării, fiind cel mai important partener de afaceri al Securității din perioada 1982-1989, iar toate tranzacțiile făcute de el, prin acea firmă, cu ICE Dunărea (”firmă” încadrată exclusiv cu cadre militare din Serviciul român de Informații Externe – CIE) erau în valută.

Firma condusă de  Dan Voiculescu a fost mai întâi înregistrată în Grecia, iar apoi în Cipru sub numele CRESCENT COMMERCIAL & MARITIME LTD. Crescent, al cărei proprietar din acte era un libanez numit Fouad Sanbar, fusese inființată, conform unuia dintre șefii CIE, chiar de către Securitate, odată cu înființarea – printr-un decret nepublicat vreodată în monitorul oficial! – unității militare acoperite a CIE, ICE Dunărea (UM 0107 AVS).

Un personaj cheie in traseul devenirii lui Dan Voiculescu din ofiter de securitate in prosper om de afaceri este Constantin Rotaru,  fost director adjunct al ICE DUNĂREA și aflat în relații apropiate cu Dan Voiculescu (fostul reprezentant al Crescent în România dar și al celorlalte filiale Crescent din lume precum Austria, Londra, Cairo etc. etc) – a devenit, dupa ce fusese preluat ca ofițer în SIE (până în 1994) DIRECTOR GENERAL AL COMPANIEI ”INTACT” SA, iar in 1998 si-a reluat fosta funcție din SIE  fiind numit adjunct al Directorului SIE, avansat apoi în grad si numit prim-adjunct al directorului SIE (azi avand gradul de general de armată)

In marite 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a confirmat prin decizia luată în unanimitate, încă din iunie 2006, colaborarea lui Dan Voiculescu, sub numele conspirativ „Felix”, cu Securitatea ca poliție politică. Verdictul a fost confirmat și de Justiție, așa cum prevede legea, în februarie 2010, la Curtea de Apel București.

14 aprilie 2011. Saga Crescent Austria ia sfârșit. Firma GRIVCO GmbH, fostă Crescent, fostă Racz & Co este desființată. Hotărârea este luată la București de către fiicele lui Voiculescu, Corina-Mirela și Camelia-Rodica care deveniseră între timp acționare ale firmei înființate de către Gert Lichtblau în Austria în 1982.

Asadar, Dan Voiculescu este un produs direct al Securității ceaușiste, care si-a creat un imperiu mediatic cu banii poprului roman, pe care i-a deturnat in 1990, din conturile prin care opera valuta in numele unui regim dictatorial. Un personaj politic legat de Securitate, cu o putere egalată poate doar de cea a oligarhilor ruși sau ucraineni, a fost trimis în spatele gratiilor după un lung proces in 2014, pentru 10 ani, din care a executat doar 3, fiind eliberat in iulie 2017.

Cativa fosti ofiteri de securitate de la ICE Dunarea au fost angajati, dupa 1990 in firmele lui Voiculescu. Pe langa Constantin Rotaru, in organigrama mogulului mai figureaza si Constantin Gavril si  Mihai Lazar. Un nume greu este Anca Gheorghe, cu numele de cod "Romina",, care si-a inceput cariera la Crescent, ca ofiter de securitate, deplin conspirat, iar dupa 1990 a intrat ca director in Trustul Intact, unde detine licentele audiovizuale ale institutiilor media. Un alt colaborator al securitatii comuniste care l-a ajutat pe Dan Voiculescu sa-si sporeasca averea de milioane de dolari este fostul sef al Camerei de Comert si Industrie, Mihai Vlasov

Niciodată nu a mărturisit Dan Voiculescu vreo urmă de regret pentru tot răul pe care l-a făcut României. Ca orice alt bătrân securist care se respectă, părintele grupului Intact a rămas sfidător până la sfârșit și se consideră un patriot.

Puterea sa a fost atat de mare, incat, in funcție de interesele de moment, în studiourile Intact au fost amenințați simpli cetățeni, jurnaliști, miniștri și numeroși alți lideri politici au fost adesea puși în situații umilitoare de angajații sai obedienti, de fapt niste clone depersonalizate ale patronului trustului Intact. 

Razboiul nevazut al Ungariei cu Transilvania

O istorie pe care nu ar trebui s-o uitam niciodata 

In 2018 vom sarbatori Centenarul Marii Uniri de la Alba-Iulia, insa Ungaria și organizatiile etnicilor maghiari din tara noastră nu au recunoscut Romania Mare pana acum. Ungaria a incercat sa ocupe Transilvania in anul 1919, cu sprijinul Rusiei sovietice, dar Armata Romana a caștigat razboiul, a ocupat inclusiv Budapesta și la 4 august 1919 a eliberat Ungaria de sub cizma bolsevica. 

Dupa Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria a reușit în urma „Procesului optanților” să obtină despagubiri substantiale din partea Romaniei pentru imobilele din Ardeal care au intrat in proprietatea Statului Roman. Mai tarziu, cu sprijinul Germaniei hitleriste și al Italiei fasciste, în urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940, Ungaria a dobandit o mare parte din Transilvania, pana la 25 octombrie 1944 cand Armata Romana, a eliberat pamantul romanesc de sub teroarea hortista. Dupa lovitura de stat din decembrie 1989, la care autoritatile de la Budapesta au avut o contributie insemnata, fiind direct coordonate de la Kremlin,impreuna cu bisericile maghiare și organizațiile etnicilor unguri din Romania au inceput sa revendice proprietati, terenuri, paduri. 

Pana in prezent, Ungaria prin numeroase persoane juridice si persoane fizice reușit sa obtina 30%-40% din proprietatile imobiliare din Ardeal, iar prin aplicarea ultimei Legi de retrocedare a Guvernului Ponta II se va ajunge in anii 2014-2015 ca peste 50% din aceste proprietati sa nu mai apartina Statului Roman. Imediat dupa anii 1990, Ungaria a inceput o politica de acordare a cetateniei maghiare romanilor din Transilvania, foarte multi etnici romani avand astazi dubla cetatenie, ceea ce indrituieste autoritatile maghiare sa solicite retrocedari fara temei. 

Ungaria doreste sa ceara Comisiei Europene și Parlamentului European aplicarea principiului autodeterminării popoarelor ! De aici si pana la autonomie mai este doar un pas. Principala cale folosita pentru dobandirea ilegala de imobile din Ardeal o constituie așa-zisele retrocedari in natură, de fapt o naționalizare mascata catre Ungaria a mii de cladiri, milioane de hectare de paduri și terenuri agricole din proprietatea poporului roman si a Statului Roman, cu sprijinul UDMR, aflat de 20 de ani la guvernare. UNIREA Tensiunile romano-maghiare au marcat intreg secolul XX si continua si astazi După Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920, Ungaria a actionat si a reusit sa obtina despagubiri din partea Statului Roman pentru toate imobilele pe care le-a avut in proprietate Statul ungar în Ardeal, pana la 1 Decembrie 1918, precum si pentru optanții unguri. Sub aceasta denumire de optanti sunt cunoscuti acei cetațeni romani de etnie ungara care, după Tratat, au optat pentru cetatenia Ungariei si au parasit Romania. In total au fost 367 optanti care au depus reclamatii la Societatea Natiunilor și au deschis procese cerand despagubiri pentru imobilele lor care au intrat in proprietatea Statului Roman dupa Marea Unire. 

La propunerea Consiliului Societatii Natiunilor s-a format Tribunalul Arbitral romano-ungar de la Paris, unde a avut loc procesul optantilor unguri, in perioada 1923-1930. Diferendul dintre Ungaria și Romania a fost analizat și prezentat de catre Nicolae Titulescu, ministrul de Externe al Romaniei. Acum 90 de ani, Titulescu a subliniat ca Ungaria pretinde „plata în aur a despagubirilor”, iar optantii unguri puteau sa-și pastreze bunurile imobile in cadrul legilor romanesti, dar nu au facut-o, acceptand sa fie despăgubiti. In urma negocierilor s-a decis ca plata despăgubirilor stabilite de Tribunalul Arbitral de la Paris se face din Fondul Agrar deschis in Elvetia, la o banca din Basel, de catre Statul Roman. Incepand cu anul 1931 sumele destinate despagubirilor către Ungaria și optanții unguri au fost evidentiate in Bugetul de venituri și cheltuieli al României. După unele surse, suma despăgubirilor s-a ridicat la echivalentul a peste 100 tone aur pur (de 24 carate), iar după alti cercetători la circa 600 tone aur pur. Asadar, in concluzie, Statul Roman a platit cu varf si indesat litigiile optantilor maghiari si a Statului Ungar. 

 Dar iata, ca dupa mai bine de 80 de ani de la plata despagubirilor catre Ungaria și optantii ei, precum și după deschiderea arhivelor pe aceasta tema, guvernatorul Bancii Nationale, președintii și premierii Romaniei, ministrii de Finante si directorii S.R.I. și S.I.E., precum multi academicieni si istorici cunosc suma totala a platilor facute pentru imobilele care au apartinut Ungariei si ungurilor pana in 1918, in Ardeal si totusi au tacut chitic… 

A venit vremea ca poporul roman si autoritatile sa analizeze din nou, temeinic si in spiritul adevarului istoric si sa afirme fara echivoc ca toate retrocedarile post-decembriste catre bisericile maghiare si numeroase alte persoane juridice si fizice ungare sunt ilegale. hortistii intra in baia mare Trebuie retinut: In perioada 1940-1944, dupa Diktatul de la Viena, autoritatile maghiatre au falsificat toate cartile funciare din Ardealul ocupat și au inscris, din nou, în proprietatea celor care au fost despagubiti din Fondul Agrar toate imobilele pe care le-au avut în timpul Imperiul habsburgic. După 6 martie 1945 comunistii evrei și unguri din Romania nu au confiscat sau naționalizat bunurile imobile și mobile ale bisericilor maghiare, nici ale evreilor și ungurilor, ci pe cele ale romanilor și Bisericilor Ortodoxa și Greco-Catolica. Atat in perioada interbelica, dar mai ales în timpul socialismului nu s-au actualizat cele mai multe carți funciare din Transilvania, nefiind inscrise modificarile intervenite în privinaa proprietarilor. 

Prin Legea nr.260 din 4 aprilie 1945, toate inscrisurile in carțile funciare efectuate in perioada 1940-1944 au fost declarate nule de drept ! In foarte multe carti funciare nu au fost operate radierile corespunzătoare. În vara și toamna anului 1944 o mare parte din arhivele localitatilor din Ardeal au fost duse în Ungaria, iar cele rămase in Romania se incearcă de catre U.D.M.R. sa fie luate de la Arhivele Statului Roman și trecute la bisericile maghiare pentru a nu se descoperi lantul de infractiuni prin care Ungaria și alte persoane juridice și fizice maghiare au nationalizat sau au fost improprietarite cu peste 30% din cladirile, terenurile agricole și padurile din Ardeal. Un exemplu edificator, este cel al retrocedarii, de fapt al improprietăririi Bisericii Reformate din Sfantul Gheorghe cu cladirea Colegiului „Szekely Miko”. 

In decembrie 2010, D.N.A. Brașov i-a trimis în judecată pe Attila Gabor Marko, fost subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relatii Interetnice din cadrul Ministerului Informatiilor Publice, Tamas Marosan, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal și Silviu Clim, fost consilier juridic in cadrul Ministerului Justitiei fiind acuzați de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave. Acuzatii au întocmit, în 14 mai 2002, documente false din care rezulta ca imobilul a fost în proprietatea Bisericii Reformate din Sfantul Gheorghe si au acționat pentru ca el să fie restituit Eparhiei Reformate din Ardeal.In aprilie 2002, Ministerul Administratiei Publice a precizat ca imobilul respectiv nu poate fi retrocedat în baza O.U.G. nr.83/1999. 

Retrocedarea s-a facut în baza unui extras fals de carte funciară. Procurorii au stabilit că inculpatii au prejudiciat Statul Român cu 1.300.000 euro. Judecătoria Buzau i-a condamnat, în iulie 2012, pe inculpati la trei ani de închisoare, din care pe Attila Gabor Marko și Tamas Marosan cu executare, iar Silviu Clim cu suspendarea executarii pedepsei. Dar intrucat Primaria Sfantul Gheorghe nu s-a constituit in parte civila, fiind condusa de catre oamenii UDMR, procesul a fost amanat. După 23 august 1944 și în baza art.8 din Conventia de armistitiu semnata la Moscova, bunurile reprezentand proprietatea Ungariei și Germaniei de pe teritoriul Romaniei au fost sechestrate si, în baza Legii nr.91 din 9 februarie 1945 au fost puse sub supravegherea Casei de Administrare și Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.). 

Aceste bunuri nu au fost confiscate de regimul comunist și, ca urmare, nu pot face obiectul retrocedarilor catre Ungaria și Germania. Vicepremierul Romaniei, Liviu Dragnea, cunoaste situatia retrocedarilor ilegale de imobile din Ardeal, inclusiv teroarea la care sunt supuși multi angajati ai primariilor, dar…tace şi nu actionează. Improprietărirea ilegală a Ungariei, bisericilor maghiare si a altor persoane juridice și persoane fizice ungare cu mii de cladiri istorice și milioane de hectare de terenuri agricole și paduri are drept consecinta transformarea instiututiilor Statului Roman in simpli chirias care platesc chirii anuale de peste 10.000.000 euro. tinutul-secuiesc1 

Ce ar trebui sa faca un guvern responsabil? Sa suspende, aplicarea tuturor actelor normative referitoare la retrocedări. Sa solicite Parchetului și Direcției Naționale Anticorupție sa cerceteze penal toate persoanele implicate in retrocedarile ilegale referitoare la imobilele pentru care Statul Roman a platit despagubirile din Fondul Agrar. Sa informeze Parlamentul, convocat in sesiune extraordinara, in legatura cu politica Ungariei sustinuta de bisericile maghiare din Romania vizand retrocedarile/nationalizarile de cladiri, terenuri agricole și paduri din Ardeal.