Evolutia servicilor secrete in perioada Razboiului Rece (3)

Dupa momentul 1968, Romania isi propune sa construiasca o axa pro occidentala. Incepand cu 1975, regimul de la Bucuresti, condus de Nicolae Ceasusescu primeste imprumuturi de la FMI si Banca Mondiala de 2,3 miliarde dolari.

  (Nixon, Ceausescu) 

(Ceausescu, Carter)

(Regina Marii Britanii, Elisabeta a II-a, Nicolae Ceausescu)

Avansul tehnologic obtinut de Romania din colaborarea cu Vestul, obliga serviciile secrete ale URSS si ale aliatilor din Tratat sa declanseze "masuri active impotriva Romaniei". Asa a luat nastere operatiunea Progress, in 1971.

Nicolae Ceausescu se indeparteaza de politica Moscovei, cu sprijinul puterilor occidentelate şi-n mod special al SUA si a Marii Britanii si astfele, serviciile secrete romanesti incep sa-si schimbe optica si mai ales principiile de functionare.

Ca reactie imediata din partea aliatilor socialisti, România este inclusă definitiv pe lista inamicilor iar “măsurile active” s-au realizat prin intermediul altor state “vecine şi prietene”.


Insa, spre sfarsitul anilor 70, Ion Mihai Pacepa, seful spionajului romanesc defecteaza la CIA si dezvaluie operatiunea Orizontul, in cartea Orizonturi Rosii, lucrare ce avea sa puna capat relatiei lui Ceausescu cu Occidentul. 

Astfel, atacat din toate părţile, Ceauşescu decide să organizeze în cadrul Securităţii prima unitate Anti-KGB cunoscută mai  ca UM 0110. Aceasta avea patru sub-direcţii, două care se ocupau de KGB şi GRU, alta destinată combaterii operaţiunilor Iugoslaviei şi Ungariei şi ultima contracara acţiunile serviciilor din Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia şi Germania de Est.


Sovieticii reusisera sa penetreze, la sfarsitul anilor 60, serviciile SUA si ale NATO si astfel, au reusit sa manipuleze genial defectarea lui Pacepa, intoxicand mediile occidentale cu ideea ca Ceausescu a fost doar un cal troian al URSS in Occident si ca "revolta"impotriva invadarii Cehoslovaciei a fost secventa unui plan pus la punct de Brejnev si Ceausescu. 



Desecretizarea arhivelor fostului serviciu secret al Germaniei de Est, în 1991, celebrul STASI, a scos la lumină documente care atestă planul unei acţiuni coordonate a Pactului de la Varşovia împotriva României. 

Proiectul fusese demarat din 1962 atunci când Hruşciov ordonase statelor membre ale Pactului să restricţioneze cooperare pe linie de informaţii cu România, moment la care ţara noastră devenise deja în ochii ruşilor „aliatul dizident.” Acţiunea a fost re-confirmată în anii ’90 de documentele secrete din aşa numita „Arhiva Mitrokhin”. 


Documentele oferite britanicilor în 1991 de defectorul Vasili Mitrokhin (fost archivist al KGB) relevă, printre altele, o operaţiune denumită sugestiv „PROGESS.” Pusă în operă la ordinele liderului rus Leonid Brejnev, „PROGRESS” a urmărit poziţionarea la vârful statelor membre ale Pactului de la Varşovia a unor agenţi controlaţi de serviciile secrete ruse. În aceste condiţii KGB-ul iniţiază rezidenţe sub diverse acoperiri (turişti, oameni de afaceri), în România fiind trimişi, din 1971, un număr necunoscut de agenţi ilegali. 

Activarea „PROGRESS” a urmărit şi scoaterea din adormire a grupurilor de influenţă, aflate în conservare, alcătuite din foşti studenţi români care studiaseră în anii ‘50 la Moscova. Aşa se explică de ce Uniunea Sovietică începuse să ofere dublă cetăţenie „specialiştilor” aflaţi la „studii” în Rusia, de la finalul anilor ’70. Sovieticii au tot ţesut ani la rând această pânză de păianjen foarte stufoasă, care a dat mari bătăi de cap contraspionajului român şi care şi-a dovedit utilitatea în 1989. 


Serviciile secrete ale Budapestei începuseră, din anii 60, să „răspândească” în Statele Unite ideea că în Transilvania se produce un genocid împotriva populaţiei maghiare, profitand de faptul ca  mulţi dintre ofiţerii din centrala CIA însărcinaţi cu Europa Răsăriteană aveau origini maghiare sau poloneze, iar această situaţie a avut „efecte secundare” asupra raportării evenimentelor din teren, evident în defavoarea tarii noastre.


Abia in 1996, în urma unei anchete a FBI, americanii aveau să afle că ofiţerul Harold James Nicholson, nimeni altul decât şeful staţiei CIA la Bucureşti (1990-1992), era de fapt agent dublu al KGB-ului. Nicholson a fost arestat, pe 16 Noiembrie 1997, pe aeroportul Dulles din SUA, în timp ce încerca să plece spre Elveţia, având asupra sa o geantă diplomat cu documente clasificate, sustrase din interiorul CIA.

Intelegem asadar,cum au reusit ofiterii serviciilor secrete rusesti sa infiltreze CIA, si  folosind diaspora maghiară din Statele Unite au dezinformat masiv in defavoarea Romaniei. 

Colonelul (r) Radu Tinu, adjunct al Securităţii Timiş in 1989 afirma: "Serviciul secret maghiar, AVO a fost foarte agresiv. La început a lucrat sub steag străin, adică prin emigraţia maghiară din Germania, din Franţa şi din America...


In februarie 1994, este prins un alt mare spion KGB, şeful diviziei de contrainformaţii sovietice din CIA, Aldrich Hazen Ames. Vorbitor de rusă, fiul unui fost analist al CIA, Ames lucrase timp de 31 de ani în cadrul agenţiei americane, fiind specializat exact pe spaţiul sovietic. Potrivit dosarului întocmit de FBI, acesta a devenit agent dublu în 1985, furnizând KGB-ului informaţii deosebit de sensbilite despre agenţii CIA din interiorul KGB, dar şi cu privire la spionii americani activi pe spaţiul sovietic.


Unul dintre cei mai importanţi agenţi ai americanilor din perioada Războiului Rece a fost generalul GRU, Dmitri Polyakov. Supranumit „spionul perfect”, acesta a ales să devină sursă pentru serviciile secrete americane, prin intermediul FBI, în 1961, după ce fiul său murise cu zile din cauza autorităţilor de la Moscova, care nu-i permiseseră deplasarea la New York, pentru un tratament medical, dar prin actul de trădare al ofiţerului de informaţii american Aldrich Ames, generalul Polyakov a fost depistat de KGB, judecat şi executat în 1988, undeva la periferiile Moscovei.

 
Alte defectari in favoarea occidentalilor:  
  • Oleg Danilovich Kalugin – general-maior KGB, fost şef de antenă al spionajului sovietic la Washington, a ales să rămână în SUA în 1995
  •  Oleg Antonovich Gordievsky – colonel KGB, şeful biroului KGB din Londra, a lucrat ca agent dublu pentru MI6 din 1974 în 1985, reuşind să fugă în Marea Britanie în Iulie 1985; 
  • Yuri Ivanovich Nosenko locotenent-colonel KGB, a fost agent dublu în favoarea CIA din 1962 până în 1964; 
  • Vasili Nikitich Mitrokhin, maior, arhivist principal în cadrul Directoratului I al KGB, a defectat în Marea Britanie în 1991, având asupra sa documente secrete copiate din arhiva spionajului extern al Rusiei.